PEN România, alături de Emilia Șercan. Într-un stat democratic și ne-militarizat, jurnaliștii trebuie să fie liberi

Jurnalista Emilia Șercan a făcut publice astăzi operațiunile de discreditare, amenințare și intimidare desfășurate împotriva ei de către persoane din structurile oficiale ale statului român.

Jurnalista afirmă că o probă furnizată de ea Poliției Române “pentru a identifica autorul unei infracțiuni de violare a vieții private a fost scursă din dosar în aceeași zi, iar ulterior a devenit baza unei ample operațiuni de kompromat”.

Operațiunea de discreditare a fost inițiată în 18 ianuarie 2022, după ce Emilia Șercan a făcut publice dovezi privitoare la faptul că teza de doctorat a generalului Nicolae Ciucă este plagiată.

PEN România este alături de Emilia Șercan. În orice democrație reală, jurnalismul de investigație trebuie să fie liber – și este inacceptabil ca structurile statului să desfășoare operațiuni de discreditare și de intimidare împotriva jurnaliștilor.

PEN România solicită statului român să ancheteze cât mai urgent această scurgere de informații și să ia toate măsurile legale pentru pedepsirea autorilor ei.

În Uniunea Europeană, statul nu este inamicul jurnaliștilor – iar politicienii trebuie să asigure jurnaliștilor dreptul de a își efectua investigațiile în deplină transparență și siguranță. Chiar și atunci când se întâmplă ca politicienii să provină din structurile militare. Ba chiar cu atât mai mult atunci – pentru a infirma orice suspiciune de militarizare a instituțiilor democrației.

PEN România

Barbu Cioculescu (1927-2022)

Barbu Cioculescu (1927-2022). Foto: Agerpres

S-a stins de curând din viață, în 19 martie 2022, la aproape 95 de ani, scriitorul Barbu Cioculescu, membru al PEN România.

Fiu al criticului literar Șerban Cioculescu și nepot al fratelui mai mare al acestuia, Radu Cioculescu (eminent deopotrivă ca traducător al lui Proust și ca muzicolog), Barbu Cioculescu a fost el însuși poet de rafinamente lexicale remarcabile, critic literar atașat cu precădere de opera lui Mateiu I. Caragiale (practicând el însuși o stilistică mateină) și traducător exemplar al lui Ionesco, Ramuz și Bürger.

Colegele și colegii din PEN România îi vor păstra mereu în amintire spiritul raționalist, estetizant și tonic pe care l-a întruchipat exemplar.

PEN Ucraina – informații recente despre evoluția războiului

[PEN România a primit o sinteză recentă de la PEN Ucraina privind evoluția războiului.
Întrucât conține informații verificate, o distribuim căre publicul larg.
PEN România]

On this day a month ago, Russia launched an unprovoked and unjustified full-scale war against our country after eight years of hybrid and military aggression, the occupation of Crimea and certain areas of the Donetsk and Luhansk Regions. The Russian invasion has the potential of becoming bigger and deadlier than any other conflict that has taken place in Europe since World War II.
In the war against Ukraine, Russia’s war criminals continue using the same methods as did Nazi Germany. In the temporary occupied areas, Russians have forcefully deported several thousands of residents to Russian filtration camps. In the Luhansk, Donetsk, Chernihiv and Sumy regions, the occupants have withdrawn Ukrainian historical and fiction books from libraries.On 11 March, a Russian tank fired at a care home in Kreminna (Luhansk region), killing 56 eldery people. On 20 March, Russians bombed an art school in Mariupol (Donetsk region), where 400 people were sheltering. On 18 March, Russian shelling killed 96 year-old Ukrainian Holocaust survivor, Boris Romanchenko, in Kharkiv. On 23 March, the director of the Kherson Regional Academic Music and Drama Theater, Oleksandr Knyha, was kidnapped by Russian invaders and taken away in an unknown direction. Later he was freed.Russian occupants continue destroying Ukrainian cultural heritage. On 23 March, occupants destroyed the Kuindzhi Art Museum in Mariupol that housed original works by Ivan Aivazovsky, Mykola Hlushchenko, Tetyana Yablonska, Mykhailo Derehus, and others. It is currently unknown what happened to those paintings.
Since the beginning of the Russian invasion, thousands of Ukrainian civilians, among them at least 121 children, have been killed and more than 167 injured. The war has already produced over 3.6 million refugees. More than half of Ukraine’s children have been displaced after one month of war.On 14 March, founder of “Orientyr” publishing, Mykola Kravchenko, was killed by Russian troops while defending Kyiv. On 18 March, Sumy’s Arts College Professor, Ruslan Movchan, who joined the Ukrainian Army at the beginning of the war, was killed defending his homeland. On 23 March, Ukrainian gymnast Kateryna Dyachenko, 11 years old, was killed in Mariupol after her home was bombed by Russian terrorists.
During the month since the start of its large-scale invasion, Russia has committed 148 crimes against journalists and media in Ukraine, according to the Institute of Mass Information.On 16 March, in temporarily occupied Berdiansk, the FSB detained the Hromadske journalist Victoria Roshchyna. On 22 March, she was freed on condition that she record a video rejecting any grievances against the occupants. On 20 March, in the temporarily occupied Kakhovka (Kherson region), the previously abducted journalist, Oleh Baturyn, returned home. The journalist wrote about the torture and humiliation inflicted by the Russian occupants. On 21 March, 4 local journalists in temporarily occupied Melitopol, namely Yulia Olkhovska, Liubov Chaika, Mykhailo Kumok, and Yevhenia Borian, were abducted by Russian occupants and forced to spread Russian propaganda. After a “preventive talk” they were set free. On 22 March, in the Kyiv region, Max Levin, a photo journalist, went missing. Last time he was reachable was on 13 March. On 23 March, Russian journalist, Oksana Baulina, was killed amid a Russian attack on Kyiv.Find more information about Russian crimes against the media in our report.
War Diaries by Artem Chapeye (PEN Ukraine);Anne Applebaum “Ukraine Must Win” (The Atlantic);Andrey Kurkov “Exodus: the four kinds of Ukrainian refugee” (The Economist);‘Some of us never unpacked our suitcases’: Putin’s refugee crisis didn’t start in 2022 (CNN);Mstyslav Chernov, Evgeniy Maloletka, Lori Hinnant ‘Why? Why? Why?’ Ukraine’s Mariupol descends into despair (Associated Press);Chilling account of Radio France fixer who was kidnapped and tortured by Russian soldiers in Ukraine (Reporters Without Borders);Oleksiy Panych “The West’s 3 Most Important Errors in Understanding Russia” (Ukraine World);Luba Kassova “Ukrainian Women on the Front Lines but Not in the Headlines” (Foreign Policy);Halya Coynash “Odesa Christian, Jewish and Muslim faiths unite for Ukraine and against Russian aggression” (Kharkiv Human Rights Protection Group);Jonathan Jones “Cannibalism and genocide: the horrific visions of Ukraine’s best loved artist Maria Prymachenko” (The Guardian);Ostap Ukrainets “Zeitgeist. Dostoevsky as a reason for war” (Medium);Oleksiy Panych “What is to be ‘saved’ in the Russian culture?” (Raamop Rusland);Vladislav Davidzon, Kate Tsurkan “The Landscape of Ukrainian Literature” (Tablet);Ana Menéndez “War is no joke, but in Ukraine, humor is resistance” (Miami Herald);Carlotta Gall “The Lviv poet who spent years in a Gulag and now says he won’t leave Ukraine” (Irish Times);Response of Ukrainian artists to the war started by the Russian Federation (Ukrainer);Antje Rávik Strubel “Ich steige aus” (Frankfurter Allgemeine Zeitung in German);Oleksandr Mykhed “Ein neues Tattoo” (Frankfurter Allgemeine Zeitung in German);Lara Crinò “Intervista allo scrittore ucraino Andrei Kurkov: “L’incubo di una nuova Urss”” (La Repubblica in Italian).
We continue a series of conversations #DialoguesOnWar, where Ukrainian and foreign intellectuals talk about the experience of the war and share their own observations:Dialogues on War: Natalka Snyadanko and Margaret Atwood (Friday, 25 March, 5 PM Kyiv time);Dialogues on War: Oleksandr Mykhed and Witold Szabłowski (Wednesday, 30 March, 4 PM Kyiv time);Dialogues on War: Oleksiy Panych and Martin Pollack (video);Dialogues on War: Anna Vovchenko and Slavenka Drakulić (video);Dialogues on War: Maryana Savka and Henry Marsh (video);Dialogues on War: Maryana Savka and Henry Marsh (text);Dialogues on War: Ostap Slyvynsky and Olga Tokarczuk (video);Dialogues on War: Alim Aliev and Burhan Sönmez (video);Dialogues on War: Myroslav Marynovych and Serhii Plokhii (video);Dialogues on War: Victoria Amelina and Sofi Oksanen (video);Dialogues on War: Victoria Amelina and Sofi Oksanen (text);Dialogues on War: Oksana Forostyna and Marci Shore (video);Dialogues on War: Andriy Kurkov and Philippe Sands (video).
PEN Ukraine created a list of 40 Iconic Figures of Ukrainian Culture, which includes innovative artists, global stars and key figures of Ukrainian culture. Among them are world-renowned artists, outstanding painters and graphic artists, architects and sculptors, poets, prose writers, playwrights, actors, filmmakers, choreographers, composers, singers. The material is available at the link.
PEN Ukraine launched one page with the latest news and materials on Russia’s war against Ukraine with information on the situation in Ukraine, links on important materials and information resources, petitions, addresses, the list of editions about Ukraine to read in English, and books by Ukrainian authors recommended for translation. The page is being continuously updated with the latest news and links. Go to the page and share with colleagues:

PEN România onorează memoria scriitoarei ucrainence Iryna Tsvila, ucisă în asaltul asupra Kievului

Iryna Tsvila era scriitoare, fotografă, profesoară, activistă, luptătoare și mamă a cinci copii. Probabil că nu știa nici ea în ce ordine anume. Când a fost nevoie de ea să educe copiii ucraineni, a predat: până în 2006, a fost profesoară la Școala Internațională Meridian.

Când a fost nevoie de ea în luptă, s-a înrolat – în batalionul de voluntari format în 2014, Sich Batallion, alături de care a luptat în Donbas.

A documentat Revoluția Demnității din 2014 și zilele de război în fotografii care, în 2017, au devenit o expoziție personală.

A dat voce veteranilor într-o carte numită chiar așa: “Voices of War. Stories of Veterans”. În secțiunea din carte care i-a revenit, a scris despre grădina ei de trandafiri.

A fost ea însăși o voce în altă carte colectivă, care recupera experiența a 25 de ucrainence implicate în apărarea țării, “Girls Cutting Their Locks”.

A fost “o inspirație”, cum spun cei mai mulți dintre prietenii și colegii ei.

Iryna Tsvila a fost ucisă în 25 februarie 2022, în atacul rus asupra Kievului.

PEN România îi onorează memoria. Iryna Tsvila a făcut tot ce putea face mai mult un scriitor: a dat voce celor alături de care a luptat împotriva răului – și alături de care a murit.

PEN România & Muzeul Național al Literaturii Române, dezbatere de Ziua Internațională a Scriitorilor

Muzeul Național al Literaturii Române împreună cu PEN Club România vă invită la o dezbatere cu ocazia Zilei Internaționale a Scriitorilor, joi, 3 martie 2022, de la ora 17.30, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8.

Invitați: Bogdan Ghiu, scriitor, traducător, membru PEN Club Romania; Alina Purcaru, scriitoare, jurnalistă, membră PEN Club România; Paula Erizanu, scriitoare, editoare (online de la Londra).

Moderatoare: Miruna Vlada, scriitoare, membră PEN Club România.

Pentru a marca Ziua Internațională a Scriitorilor nu este un subiect mai important în aceste zile decât reacțiile de solidaritate, mesajele pacifiste și opoziția fermă împotriva războiului ale scriitorilor din întreaga lume. Suntem în mijlocul unui război violent și neașteptat în Europa inițiat pe 24 februarie de Federația Rusă ce a atacat militar Ucraina. Scriitorii și artiștii de pe tot globul au reacționat rapid pentru a condamna acest război ce riscă să producă o „nouă cortină de fier” între Rusia şi Occident, dar și să ducă la fragmentarea teritorială a Ucrainei. Ce pot face scriitorii pentru a opri trasarea unei noi Cortine de Fier în Europa și a evita un conflict de proporții?

Scriitorul Andrei Kurkov, președintele PEN Ucraina, a declarat: „Fac un apel către toți oamenii liberi de pe planetă – faceți tot posibilul pentru a proteja libertatea și independența Ucrainei. Nu poate exista o Europă liberă și sigură fără o Ucraină liberă și independentă!”

Încă din 24 februarie PEN Club România a reacționat cu o scrisoare publică de solidarizare către PEN Club Ucraina pe care dorim să o discutăm în cadrul întâlnirii, alături de alte acțiuni ferme ale scriitorilor ruși ce condamnă acțiunea propriului lider și a artiștilor din întreaga lume care se opun violenței. Invitații la dezbatere sunt scriitori care au urmărit cu atenție în ultimele zile luările de poziție ale scriitorilor din Franța, Rusia, Ucraina și pozițiile scriitorilor români. În aceste condiții dificile dorim să discutăm care mai este rolul scriitorului în societatea actuală și ce putere are mesajul lor de pace pentru a schimba cursul evenimentelor.

Evenimentul este organizat în format hibrid, respectând regulile de distanțare în vigoare.

Participarea la eveniment se face prin rezervarea unui loc la adresa, la telefon 0736.598.451 (WhatsApp, Gabriela Toma), prin prezentarea, la sosire, a certificatului verde și purtarea măștii.

PEN România, alături de PEN International în condamnarea invaziei Rusiei în Ucraina

PEN International a publicat comunicatul (reluat și în “The Guardian”) în care peste 1.000 de scriitori din toată lumea, inclusiv membrii PEN România, condamnă invazia Rusiei în Ucraina.

Reproducem mai jos textul comunicatului PEN International.

Nobel Laureates, writers and artists worldwide condemn Russia’s invasion of Ukraine in unprecedented letter signed by hundreds

PEN International, the literary and free expression organisation, has released a letter signed by over 1000 writers worldwide, expressing solidarity with writers, journalists, artists, and the people of Ukraine, condemning the Russian invasion and calling for an immediate end to the bloodshed.

To our friends and colleagues in Ukraine,

We, writers around the world, are appalled by the violence unleashed by Russian forces against Ukraine and urgently call for an end to the bloodshed.

We stand united in condemnation of a senseless war, waged by President Putin’s refusal to accept the rights of Ukraine’s people to debate their future allegiance and history without Moscow’s interference.

We stand united in support of writers, journalists, artists, and all the people of Ukraine, who are living through their darkest hours. We stand by you and feel your pain.

All individuals have a right to peace, free expression, and free assembly. Putin’s war is an attack on democracy and freedom not just in Ukraine, but around the world.

We stand united in calling for peace and for an end to the propaganda that is fueling the violence.

There can be no free and safe Europe without a free and independent Ukraine.

Peace must prevail.


Burhan Sonmez, Svetlana Alexievich, Margaret Atwood, Paul Auster, Tsitsi Dangarembga, Anthony Doerr, Jonathan Franzen, Aleksandar Hemon, Siri Hustvedt, Yann Martel, Joyce Carol Oates, Orhan Pamuk, Maria Ressa, Salman Rushdie, Elif Shafak, Colm Toibin, Olga Tokarczuk, Ludmila Ulitskaya.

Kai Aareleid, Jane Aaron, Evelyne Abitbol, Gabriela Adameșteanu, Kathrin Aehnlich, Inger-Mari Aikio, Ayad Akhtar, Bjanka Alajbegović, Päivi Alasalmi, Frank Albrecht, Amir Alić, Carlos Alonso Aníbal, Najat Alsamad Abed, Vicenç Altaió, Armas Alvari, Hazem Al Amin, Frances An, Ida Andersen, Trine Andersen, Henrika Andersson, Ben Andoni, Stanko Andrić, Dan Anghelescu, Éilís Ní Anluain, Liviu Antonesei, Lisa Appignanesi, Marie Arana, George Ardeleanu, Chloe Aridjis, Homero Aridjis, Gabriele von Arnim, Alexander Arkhangelsky, Ingeborg Arlt, Jordi Bergonyó i Aroca, Damir Arsenijević, Mona Arshi, Lea Cohen-Augsburger, Anisa Avdagić, Mihail Ayzenberg, Marianne Backlén, Elena Baevskaya, Vasile Baghiu, Tomica Bajsić, Leonid Bakhnov, Catherine Banner, Snježana Banović, Jürgen Banscherus, Ekaterina Barabash, Renato Baretić, Niels Barfoed, Jessica Barksdale Inclán, Sheila Barrett, Nune Barsegian, Lone Bastholm, Jette Bastian, Cikuru Batumiké, Juergen Baumann, Nurcan Baysal, Youseff Bazzi, Adisa Bašić, Almir Bašović, Germaine Beaulieu, Dirk-Uwe Becker, Simon Beckett, Sharmilla Beezmohun, Seida Beganović, Francisco Belard, Nadezhda Belenkaya, Amanda Bell, Gaston Bellemare, Timba Bema, Abdelkader Benali, Grațiela Benga, Vicent Berenguer, François Berger, Tewin van den Bergh, Mal Berisha, Michèle Bernard, Vicenç Llorca Berrocal, Thorvald Berthelsen, Rosaleen Bertolino, Abbass Beydoun, Emilie Bilman, Anne Marie Bjerg, Ana Blandiana, Sylvia Bledow, Gerda Blees, Jens Blendstrup, Kåre Bliutgen, Anna Blume, Isabel Bogdan, Iulian Boldea, Fióna Bolger, Tatiana Bonch-Osmolovskaya, Barbara Bongartz, Javier Bonilla, Thomas Borchert,, Virginie Borel, Virginie Borel, Carmen Borja, Marina Boroditskaya, Alla Bossart, August Bover, Agnete Braad, Corin Braga, Colm Breathnach, Marta Breen, Per Bregengaard, Alida Bremer, Alida Bremer, Hans Maarten vd Brink, Roberto Briones, Ricky Monahan Brown, Keira Brown, Marta Nadal Brunès, Niels Brunse, Mikael Brygger, Siv Bublitz, Simone Buchholz, Romulus Bucur, Olga Bukhina, Diana Burazer, Ahmed Burić, Dragan Bursać, Paddy Bushe, Anton Carrera i Busquets, Pat Butler, Ida Börjel, Jan Bürger, Oriol Pi de Cabanyes, Morana Čale, Jenni Calder, Lynn Caldwell, Drew Campbell, Siobhan Campbell, Daniel Canty, Eibhlis Carcione, Kristina Carlson, Antònia Carré-Pons, Àngels Castells Cabré, Amanda Castleman, Cecil Casttelluci, Dragica Čarna, Jaume Creus i del Castillo, Sara Martínez Castro, Arben Çejku, Branko Čegec, Ruxandra Cesereanu, Jade Chang, Natalia Chepik, Ron Chernow, Tatyana Chernysheva, Herménégilde Chiasson, Mark Childress, Søren Møller Christensen, Ioana Cistelecan, Antoni Clapés, Jennifer Clement, Nicolae Coande, Jonathan Coe, Carolyn Cohagan, Anthony Cohan, Pep Coll, Marian Coman, Denisa Comănescu, Colm Mac Confhaola, Micheál Ó Conghaile, June Considine, Philippe Constantin, Angélica Altúzar Constantino, David Corbett, Liliana Corobca, Željka Čorak, Costigan, Florica Courriol, Robert Craven, Jaume Creus, Bogdan Crețu, Jenny Croft, Pádraig Ó Cuinneagáin, Tony Curtis, Darko Cvijetić, Grozdana Cvitan, Gearóidín Nic Cárthaigh, Magda Cârneci, Svetlana Cârstean, Bianca Côté, Mircea Cărtărescu, Nerzuk Ćurak, Denis Dabbadie, Gabriel Daliș, Joan eusa Dalmau, Louise Juhl Dalsgaard, Hasan Daoud, Job Degenaar, Astrid Dehe, Marija Dejanović, Dinko Delić, Peter Demeny, Enkel Demi, Ajla Demiragić, Denise Desautels, Jean-Marc Desgent, Loraine Despres, Martina Devlin, Sadhbh Devlin, Tadhg Mac Dhonnagáin, Margot Dijkgraaf, Vitaly Dikson, Simona-Grazia Dima, Adina Dinițoiu, Adriaan van Dis, Greg Dinner, Peggy Dobreer, Caius Dobrescu, Henrik Døcker, Veronica Dolina, Salvador Domènechi Domènech, Jackie Mac Donncha, Gerry Mc Donnell, Katie Donovan, Ariel Dorfman, Theo Dorgan, Kevin Doyle, Laurie Anne Doyle, Elma Drayer, Proinsias Ó Drisceoil, Olga Drobot, Daniela Dröscher, Lison Dubreuil, Anne Duden, Dave Duggan, Samantha Dunn, Catherine Dunne, Louise Dupré, Can Dündar, Ferida Duraković, Denisa Duran, Don Duyns, Benedikt Dyrlich, Olga Xirinacs Díaz, Dan Dănilă, Carleton Eastlake, David Ebershoff, Horst Eckert, Gwen Edelman, Jennifer Egan, Jari Ehrnrooth, Lizzie Eldridge, Menna Elfyn, Ayeshah Emon, Martin Enckell, Agneta Enckell, Michael Engler, Álvaro Enrigue, Markku Envall, Irjaleena Eriksson, Peter Lucas Erixon, Evgeny Ermolin, Victor Esipov, Vibeke Eskesen, Karin Evans, Paul Ewen, Belal Fadl, Daniel Falb, Maria Falikman, Elena Fanailova, Simon Ó Faoláin, Reza Farmand, Rafel Nadal Farreras, Sabina Fati, Lia Faur, Alexey Fedotov, Judith Fein, Julian Fellowes, Betty Ferber, Ciara Ferguson, Conrad Fields, Birgit Filskov, Jennifer Finney Boylan, Viviana Fiorentino, Janet Fitch, Brid Fitzpatrick, Anne Fisher, Hana Fischer, Roman Fokin, Mathilde Fontanet, Assumpció Forcada, Sabine Forsblom, Tua Forsström, Kristian Bang Foss, Fouad Fouad, David Francis, Julia Franck, Diane Frank, Bashabi Fraser, Maureen Freely, Frederike Frei, Niels Frid-Nielsen, Meelis Friedenthal, Uwe Friesel, Anna Friman, Angela Furtună, Rita Gabis, Linda Gaboriau, Peter Gadol, Maria Galina, Mia Gallagher, Sergei Gandlevsky, Alisa Ganieva, Christine Garcia, Josep Rafel Cortés Garcia, Dominique Gaucher, Liliya Gazizova, Carlo Gebler, Eva Gedin, Stefan Gemmel, Alexander Genis, Nina George, Clive Geraghty, Ulrikka Gernes, Yaseen Ghaleb, Rania Ghandour, Radu Pavel Gheo, Carmen Gheorghe, Cătălin Ghiță, Áíne Ní Ghlinn, Áine Ní Ghlinn, Alexandria Giardino, Dagoberto Gilb, Bernard Gilbert, Shauna Gilligan, Daithí Mac Giobúin, Jo Glanville, Simon Glinvad Nielsen, Jacques T. Godbout, Peter H. E. Gogolin , Alex Goldiș, Francisco Goldman, Veronica Gonzalez, Benjamin Goron, Philip Gourevitch, Fiona Graham, Bel Granya, Safer Grbić, Àngels Gregori, Mark Grinberg, Lauren Groff, Jean-Louis Grosmaire, Joakim Growth, Annett Gröschner, Ralph Grüneberger, July Gugolev, Xiaolu Guo, Kerstin Gustafsson, Tracy Guzeman, Çağdaş Gökbel, Tarık Günersel, Morten Haahr, Agnete G. Haaland, Gerda van de Haar, Katharina Hagena, Anna Katharina Hahn, Malu Halasa, Ena Katarina Haler, Jacinta Halloran, Denise Hamilton, Daniel Handler, Marisa Handler, James Hannaham, Linn Hansén, Heather Harlen, Ann Harleman, Lenore Hart, Tessa Harris, Dennis Haskell, Josef Haslinger, Iben Hasselbalch, Rasmus Hastrup, Harri Hautajärvi, Barend van der Have, Tom Healy, Jürgen Heckel, Carol Hedges, Siobhán Hegarty, Christoph Hein, Elke Heinemann, Markéta Hejkalová, Joachim Helfer, Elizabeth Hemmerdinger, Saara Henriksson, Alban Nikolai Herbst, Harri Hertell, Anna Heussaff, Anne Hjælmsø, Kati Hiekkapelto, Judyth Hill, Sophia Hillan, Rinske Hillen, Jane Hirschfield, Elina Hirvonen, Elke Bannach-Hoffmann, Klaus Hoffmann W., Tom Hofland, Anneli Høier, Markku Hoikkala, Kaarina Hollo, Benn Q. Holm, Ulla Holm, Nina Honkanen, Laura Honkasalo, Ann Marie Hourihane, Meg Howrey, Dina Hrenciuc, Laura Hubber, Johanna Hulkko, Iman Humaydan, Jean-Claude Humbert, Franka Hummels, Vilja-Tuulia Huotarinen, Ramiz Huremagić, Jasmina Husanović, Eero Hämeenniemi, Severi Hämäri, Tomas Håkanson, Michael Hăulică, Florin Iaru, Omer Ibrahimagić, Nedžad Ibrahimović, Vasile Igna, Olga Ilnitskaya, Luuk Imhann, Debra Jo Immergut, Almir Imširević, Jouni Inkala, Igor Irteniev, Tuula Isoniemi, Martti Issakainen, Päivi Istala, Houssam Itani, Susan Ito, Andrei Ivanov, Natalya Ivanova, Victoria Ivleva, Oriol Izquierdo, Piret Jaaks, Juliet Jacques, Alain Jadot, Subhash Jaireth, Claire Jaumain, Jennifer Jenkins, Ingrid Mejer Jensen, Martin Jensen, Per Lau Jensen, Angela V. John, Linton Kwesi Johnson, Thella Johnson, Kaylie Jones, Lois Jones, Michael Jordan, Finn Jørgensen, Huguette Junod, Wim Jurg, Anssi Järvinen, Pasi Ilmari Jääskeläinen, Elaine Kagan, Danson Kahyana, Gennady Kalashnikov, Kätlin Kaldmaa, Ken Kalfus, Regina Kammerer, Arla Kanerva, Anneli Kanto, Entela Kasi, Markku Kaskela, Riina Katajavuori, Nina Katerli, Lucina Kathmann, Dražen Katunarić, Roni Nasir Kaya, Enver Kazaz, Helmi Kekkonen, Annu Kekäläinen, Jochen Kelter, Al Kennedy, Ligia Keșișian, Murat Kharaman, Igor Kharichev, Katarina Kieri, Malin Kivelä, Aino Kivi, Veronika Kivisilla, Margalith Kleijwegt, Mark Klenk, Snješka Knežević, Uwe Kolbe, Aljaž Koprivnikar, Nikolay Kononov, Tomi Kontio, Satu Koskimies, Conor Kostick, Igor Kotjuh, José Kozer, Gennady Krasukhin, Enrique Krauze, Irina Kravtsova, Marcella van der Kruk, Grigory Kruzhkov, Jan Kuhlbrodt, Joachim Kühlmann, Asmir Kujović, Ilya Kukulin, Sergey Kuznetsov, Konstantin Küspert, Jorma Tapio Laakso, Oula-Antti Labba, David Lagercrantz, Jhumpa Lahiri, Olivia Laing, Michael Landgraf, Tanja Langer, Ksenia Larina, Felix M. Larkin, Ola Larsmo, Michelle Latiolais, Heike van Lawick, Eric Lax, Réaltán Ní Leannáin, Byddi Lee, Chang-rae Lee, Ion Bogdan Lefter, Joanne Leedom-Ackerman, Leena Lehtolainen, Eva Leipprand, Oleg Lekmanov, Lucia Leman, Jo Lendle, Andrea Lešić-Thomas, Paul Levine, Else Lidegaard, Ida Linde, Anne Linsel, My Lindelöf, Christoph Lindenmeyer, Fredy Rolando Ruilova Lituma, Zülfü Livaneli, Ruth Frances Long (Jessica Thorne), Kairi Look, M.G. Lord, Gert Loschütz, Daniela Luca, Maria Ludkovskaja, Sofia Lundberg, Ulla-Lena Lundberg, Maria Lundborg, Tomas Lagermand Lundme, Aki Luostarinen, Tom Lutz, Joris Luyendijk, Dorte Lykkegaard, Brendan Lynch, Irene Duffy Lyncy, Ruth Lysaght, Kristiina Lähde, Hélène Lépine, Adrian Lăcătuș, Michel Maas, Carl MacDougall, Chiara Macconi, Stuart Maconie, Kerry Madden, Tue Magnussen, Dolors Coll Magrí, Sabrina Mahfouz, Inger-Maria Mahlke, Maria Maiofis, Geert Mak, Zvonko Maković, Christodoulos Makris, Jennifer Nansubuga Makumbi, Ștefan Manasia, Riri Sylvia Manor, Ksenija Banović Marković, Sarah Manvel, Laura Marchig, Rae Marie, Viorel Marineasa, Rudolf Marku, Frane Maroević, Iva Grgić Maroević, Lieke Marsman, Emile Martel, Jean-Pierre Masse, Marisa Matarazzo, Alexandru Matei, Ioan Matiuț, Edi Matić, Nicolaas Matsier, Manfred Maurenbrecher, Natalya Mavlevich, So Mayer, Daniel Mazzone, John C Mc Allister, Martina McAteer, Felicity McCall, Alistair McCartney, Patti McDermott, Paula McGrath, Lisa McInerney, Maria McManus, Elizabeth McSkeane, Paula Meehan, Vonne van der Meer, Maryse Meijer, Eva Menasse, Dinaw Mengestu, Mooses Mentula, Bruno Mercier, Lluís Meseguer, Robin Messing, Gitte Meyer, Katherine Mezzacappa, Bríd Ní Mhóráin, Peter Mickwitz, Susan Midalia, Virgil Mihaiu, Călin-Andrei Mihăilescu, Lone Mikkelsen, Vanda Mikšić, Victoria Milescu, James Miller, Tim Miller, Lia Mills, Dolors Miquel, Ioana Miron, Sergey Mitrofanov, Jasim Mohamed, Clara Mohammed-Foucault, Núria Busquet Molist, Andreas Montag, Charles Montpetit, Carles Duarte I Montserrat, Laure Morali, Angel Martínez Moreno, Paul Morgan, Sinead Moriarty, Tony Morris, Pat Morrison, Ulli Moschen, Gitte Mose, Bertram Mourits, Ana María Dipp Mukled, Liridon Mulaj, Paul Muldoon, Marie-Ève Muller, Simon Mundy, Bogdan Munteanu, Seosamh Ó Murchú, Besnik Mustafaj, Carmen Mușat, Pekka J. Mäkelä, Ingrid Nachstern, Sten Nadolny, Azar Nafisi, Ralf Nestmeyer, Courttia Newland, Taciana Niadbaj, Ioana Nicolaie, Helmuth A. Niederle, Jørgen Christian Wind Nielsen, Kai Nieminen, Jani Nieminen, Jaana Nikula, Georges Nivat, Celeste Ng, Lynn Nottage, Mark Eliot Nuckols, Liz Nugent, Markus Nummi, William Nygaard, Konstantin Nökel, Barney Norris, Maxine Nunes, Nuala O’Connor, Lauren O’Donovan, Blanca Uzeta O’Leary, Vanessa Fox O’Loughlin, Fiona O’Rourke, Lev Oborin, Stipe Odak, Kurt Oesterle, Vida Ognjenovic, Per Øhrgaard, Daniel Øhrstrøm, Ben Okri, Sofi Oksanen, Musa Okwonga, Emili Olcina, Lissa Oliver, Ursula Andkjær Olsen, Niculina Oprea, Zeynep Oral, Jem Cabanes Orriols, Julianne Ortale, Maxim Osipov, Mathias Ospelt, Marianne Østergaard, Markus Ostermair, Georg M.Oswald, Willem Jan Otten, Per Marquard Otzen, Jean-Luc Outers, Anton Antonov-Ovseenko, Eithne O’Donnell, Stewart O’nan, Iduna Paalman, Markku Paasonen, Nina Paavolainen, George Packer, Triin Paja, Vinyet Panyella, Rita Paqvalén, Alexey Parin, Serguei Parkhomenko, Leena Parkkinen, Alix Parodi, Maarja Pärtna, Tònia Passola,Vinay Patel, Nick Patricca, Cezar Paul-Bădescu, Jurica Pavičić, Alex Pearl, Michael Pearson, Daniel Gustafsson Pech, Daniel I. Pedreira, Gustaaf Peek, Riikka Pelo, Marianne Peltomaa, Mikko Perkoila, Cosmin Perța, Marta Pessarrodona, Vibeke Munk Petersen, Dagmar Petrick, Dmitry Petrov, Heinrich Peuckmann, Lang-Hoan Pham, Louis-Karl Picard-Sioui, Emmanuel Pierrat, Asta Piiroinen, Drago Pilsel, Joan Manuel Pérez I Pinya, Daniel Pișcu, Andrey Plahov, Vagn Plenge, Elisabeth Plessen, Thomas Podhostnik, Gregor Podlogar, Angelina Polonskaya, Antònia Carré-Pons, Simona Popescu, Liliana Popescu, Adrian Popescu, Edo Popović, Nenad Popović, Max Porter, Anja Portin, Kåre Vedding Poulsen, Peter Poulsen, Tiina Poutanen, Kira Poutanen, David Poyer, Begonya Pozo, Grace Prasad, Kerstin Preiwuß, Vahidin Preljević, Jordi Prenafeta, Ahmet Prençi, Joy Press, Ofelia Prodan, Francine Prose, Merete Pryds Helle, Alina Purcaru, Cezar Pârlog, Cathal Póirtéir, Barbara Quick, Shazea Quraishi, Verena Rabe, Mabrouk Rachedi, Tiina Raevaara, Arya Rajam, Selma Raljević, Karolina Ramqvist, Ian Rankin, Kukka Ranta, Jo-Ann Rasch-Hansen, Thomas Ravn-Pedersen, Rein Raud, Daniela Rațiu, Steven Reigns, Ole Reitov, Mario Relich, Petra Reski, Monika Rinck, Ashley Rindsberg, Henrika Ringbom, Magnus Ringgren, Fanny del Rio, Peter Ripken, Jukka Rislakki, Simon Robinson, Josep Ballester Roca, Antonio della Rocca, Mille Rode, Guenter G. Rodewald, Marc Granell Rodríguez, Manel Rodríguez-Castelló, Guido Rohm, Màrius Serra I Roig, Alexis Romay, Adrian G. Romila, Jürgen Rooste, Ville Ropponen, Adina Rosetti, Henriette Rostrup, André Roy, Radu Sergiu Ruba, Lev Rubinstein, Evelina Rudan, Andreas Rumler, Maria Rybakova, Riku Räihä, Jan Röhnert, Astrid Saalbach, Hazem Saghieh, Kholod Saghir, Yassin Alhaj Saleh, Salajdin Saliu, Saad Salloum, Janne Salminen, Helena Pol Salvà, Gregor Sander, Paula Sanders, Ulrike Almut Sandig, Philippe Sands, Froukje Santing, Joachim Sartorius, Mark Sarvis John Ralston Saul, George Saunders, Jani Saxell, Simon Schama, Erika Schickel, Roswitha Schieb, Regina Schleheck, Joan Schmidt, Aase Schmidt, Samantha Schnee, Peter Schneider, Ralph Schock, Eugene Schoulgin, Jutta Schubert, Christa Schuenke, Martin Schult, Tom Schulz, Hermann Schulz, Erik Schumacher, Christine Schutt, Elmer Schönberger, Stefan Schütz, Marjan Strojan, Gert Scobel, Alice Sebold, Olga Sedakova, Lindsay J. Sedgwick, Gabriel Seisdedos, Krishna Sen, Séadna Mac Seoin, Seid Serdarević, Ellen Severance, Keyvan Shahbazi, Amir Shaheen, Flamur Shala, Paata Shamugia, Tatyana Shcherbina, Róisín Sheehy, Owen Sheers, Viktor Shenderovich, Peter Sheridan, Alla Shevelkina, Mikhail Shishkin, Paul Anthony Shortt, Gary Shteyngart, Arkady Shtypel, Nikesh Shukla, Niall Ó Siadhail, Kertu Sillaste, Marisa Silver, Goran Simić, Sherry Simon, Jonathan Simons, Helena Sinervo, Viveka Sjögren, Jane Smiley, Barbara Smitmans-Vajda, Gerard Smyth, Slobodan Snajder, Timothy Snyder, Johannes F. Sohlman, Catalina Sojos, Boris Sokolov, Natalia Sokolovskaya, María Soliva, Leela Soma, Rosa I Sabater, Jasna Šamić, Ivan Šarčević, Andrew Solomon, Simona Sora, Knud Sørensen, Sanja Šoštarić, Vladimir Sotnikov, Tatyana Anna Berseneva Sotnikova, Ralf Sotscheck, Matthew Sprecktor, Art Spiegelman, Monica Spiridon, Klaus Staeck, Irina Staf, Dmitry Stakhov, Dan Stanciu, Saša Stanišić, Laura Starink, Kjersti Løken Stavrum, Deborah Stein, Eira Stenberg, Cecilia Ștefănescu, Wilhelm von Sternburg, Vidosav Stevanović, Frederik Stjernfelt, Caroline Stockford, Jürgen Streich, Tina Stroheker, Antje Rávik Strubel, Lucija Stupica, Bogdan-Alexandru Stănescu, Leander Sukov, Francoise Sule, Anni Sumari, Lubov Summ, Irina Surat, Ville-Juhani Sutinen, Slobodan Šnajder, Michael Svennevig, Zoya Svetova, Hannele Mikaela Taivassalo, Eeva Talvikallio, Amy Tan, Anne Tannam, Stefanie Taschinski, Elma Tataragić, Anne-Marie Tatsis, Marion Tauschwitz, Henriikka Tavi, Catherine Taylor, Janne Teller, Dan Terkildsen, Marie Tetzlaff, Lone Theils, Thorkild Thejsen, Danielle Thibault, Ma Thida, Hans Thill, France Théoret, Christian Braad Thomsen, Kirsten Thorup, Susan Tiberghien, Mika Tiirinen, Lev Timofeev, Hjalte Tin, Alan Titley, Gráinne Tobin, Salimata Togora, Colm Toibin, Miia Toivio, Csilla Toldy, Steve Toltz, Carles Torner, Larry Tremblay, Andreas Tretner, Salil Tripathi, Ilija Trojanow, Agron Tufa, Kári Tulinius, Tanja Tuma, Natalya Tumashkova, Veera Tyhtilä, Frank Überall, Dolors Udina, Radu Ulmeanu, Manon Uphoff, Doina Uricariu, Lluís I-Jovani Urpinell, Luis Alberto Urrea, Urtzi Urrutikoetxea, Anja Utler, Damir Uzunović, Luisa Valenzuela, Tina Vallès, May VanDuren, Radu Vancu, Dragoș Varga, Johanna Vehkoo, Xavier Velasco, Dragan Velikić, Johanna Venho, Regula Venske, Xavier Vernetta, Laurence Verrey, Maarit Verronen, Jes Vestergaard, Lidia Vianu, Hoàng Nguyen Bao Viet, Knud Vilby, Félix Villeneuve, Tõnis Vilu, Marina Vishnevetskaya, Carolijn Visser, Alina Vituhnovskaya, Maria Vlaar, Călin Vlasie, Elena Vlădăreanu, Tatiana Voltskaya, Marja Vuijsje, Smaranda Vultur, Carlos Vásconez, Jan Wagner, Geneviève Waldmann, Maybelle Wallis, Katri Wanner-Salmi, Andrea Ward, Rainer Wedler, Lisa Weeda, Gabriele Weingartner, Thomas Weiß, Annamaria Weldon, Benedict Wells, Hanna Weselius, Taina West, Caj Westerberg, Tara Westover, Kjell Westö, Mårten Westö, Eva Wiesenecker, Herbert Wiesner, Renate Wiggershaus, Eley Williams, Jeni Williams, Rita Williams, Laurie Winer, Marion Wisinger, Uljana Wolf, Tobias Wolff, Máire Dinny Wren, Françoise Wuilmart, Christine Wunnicke, Marina Yadrova, Sergey Yakovich, Elena Yakovich, Alexander Yarin, Viktor Yaroshenko, Samar Yazbek, Charles Yu, Elvana Zaimi, Judith Zander, Andrei Zbîrnea, Michael Zeller, Joachim Zelter, Myra Zepf, Cornelia Zetzsche, Sophie Zijlstra, Clas Zilliacus, Harro Zimmermann, Igor Zotov, Matthias Zwarg, Celia de Fréine, Oek de Jong, Stéphanie de Roguin, Edmund de Waal, Kit De Waal, Ayelet Waldman, Josh Weil, Antoine Wilson, Alberte Winding, Jamie Wolf, Antonije Nino Žalica, Emina Žuna.

Mesaje de la PEN International & PEN Ucraina

Burhan Sönmez: “PEN International utterly condemns the violence unleashed by Russian forces onto Ukraine, and urgently calls for an end of the military aggression ofa sovereign, independent state. The bloodshed must stop now. We stand with Ukraine, our friends at PEN Ukraine, and call on President Putin to stop this war immediately. Peace must prevail.”

(“PEN International condamnă ferm violența declanșată de forțele ruse asupra Ucrainei și solicită de urgență încetarea agresiunii militare a unui stat suveran, independent. Vărsarea de sânge trebuie să înceteze acum. Suntem alături de Ucraina, precum și de prietenii noștri din PEN Ucraina, și îi cerem președintelui Putin să oprească imediat acest război. Pacea trebuie să învingă.”)

Andrei Kurkov: “The hybrid war waged by Russia against Ukraine for eight years is now turning into a conventional one, in which casualties among soldiers and civilians could number in the hundreds of thousands. Europe has not been able to defend European values on its territory, of which Ukraine is a part. We are no longer at the edge of the abyss; we are already holding one foot over it. If the leaders of the free world do not make a last decisive attempt to stop the war that the Russian Federation so wants to unleash, it will be safe to say: the Second World War taught humanity nothing! I appeal to all free people of our planet – do everything possible to protect the freedom and independence of Ukraine. There can be no free and safe Europe without a free and independent Ukraine!” 

(“Războiul hibrid purtat de Rusia împotriva Ucrainei timp de opt ani se transformă acum într-unul convențional, în care victimele din rândul soldaților și civililor ar putea să se numere cu sutele de mii. Europa nu a fost capabilă să apere valorile europene pe teritoriul său, din care Ucraina face parte. Nu mai suntem la marginea prăpastiei; suntem deja cu un picior deasupra ei. Dacă liderii lumii libere nu fac o ultimă încercare decisivă de a opri războiul pe care Federația Rusă dorește atât de mult să-l dezlănțuie, vom putea spune cu siguranță: umanitatea nu a învățat nimic din Al Doilea Război Mondial! Fac un apel către toți oamenii liberi de pe planetă – faceți tot posibilul pentru a proteja libertatea și independența Ucrainei. Nu poate exista o Europă liberă și sigură fără o Ucraină liberă și independentă!”)

Mesaj al PEN România către PEN Ucraina

Letter of the Romanian PEN Centre to PEN Ukraine

 February 24th, 2022

Dear Friends,

You are not alone – we stand with You. 

As your President has stated, the outrageous war initiated by Russia will provoke much suffering – including for the Russian citizens. The Russian state has chosen to place itself outside the fundamental rules of international law; the war directed against You is, in fact, directed against any member of the free democratic world. We are together with You in it.

President Putin is obviously captive in an anachronistic ultra-nationalistic mindset, abusively and violently rewriting history at the expense of other people’s freedom and lives. Putin’s Russia is a rogue state, threatening the international balance and world order, re-igniting the nationalist passions which have already almost destroyed the world eight decades ago.

There can be no free world without a free Ukraine. We know it – and we will stand with You in your fight for freedom and self-determination. 

Together we will prevail.

The Romanian PEN Centre

Scrisoare a Centrului PEN Român către PEN Ucraina 
24 februarie 2022  

Dragi prieteni,

Nu sunteți singuri – suntem alături de voi.

După cum a declarat președintele vostru, războiul scandalos inițiat de Rusia va provoca multă suferință – inclusiv pentru cetățenii ruși.

Statul rus a ales să se plaseze în afara regulilor fundamentale ale dreptului internațional; războiul îndreptat împotriva Ucrainei este, de fapt, îndreptat împotriva oricărui membru al lumii libere democratice.

Suntem alături de voi. Președintele Putin este în mod evident captiv într-o mentalitate ultra-naționalistă anacronică, rescriind abuziv și violent istoria în detrimentul libertății și vieții altor oameni și altor popoare.

Rusia lui Putin este un stat violent care amenință echilibrul internațional și ordinea mondială, reaprinzând pasiunile naționaliste care aproape că au distrus lumea în urmă cu opt decenii.

Nu poate exista o lume liberă fără o Ucraină liberă. Știm asta – și vă vom fi alături în lupta voastră pentru libertate și autodeterminare.

Împreună vom învinge.

PEN România


Premiul PEN România pentru anul 2020

Vineri, 3 decembrie, în cadrul Adunării Generale a organizației, s-a acordat premiul PEN România pentru anul 2020. Inițiat în 2013, premiul PEN România a fost acordat la prima ediție Fundației Academia Civică, reprezentată de Ana Blandiana și Romulus Rusan (2013), iar apoi lui Gabriel Liiceanu (2014), Andrei Cornea (2015), Cristian Teodorescu și Bogdan Ghiu (2016), Ruxandrei Cesereanu (2017), Martei Petreu și lui Claudiu Komartin (2018), Gabrielei Adameșteanu (2019), Vintilă Mihăilescu (2020).

Juriul (compus din Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Claudiu Komartin, Miruna Vlada și Radu Vancu ) a nominalizat 10 titluri, dintre cărțile publicate în 2020.

  • Moni Stănilă, Ale noastre dintru ale noastre (Casa de Editură Max Blecher);
  • Corin Braga (coord.), Enciclopedia Imaginariilor din România (Polirom);
  • Laszlo Alexandru, Lectura lui Dante (Cartier);
  • Ruxandra Novac, Alwarda (Pandora M);
  • Alina Purcaru & Paula Erizanu (ed.), Un secol de poezie română scrisă de femei, vol. II (1945-1989) (Cartier);
  • Adrian Mureşan, Vârstele subversiunii. N. Steinhardt și deconstrucția utopiilor (OMG);
  • Simona Sora, Complezență. Înălțarea la ortopedie. Musafir pe viață (Polirom);
  • Romulus Bucur, despre prieteni & singurătate (Tracus Arte);
  • Miruna Runcan, Teatru în diorame. Discursul criticii teatrale în comunism. Amăgitoarea primăvară (1965-1977) (Tracus Arte);
  • Ana Blandiana, Soră lume (Humanitas).

Laureata premiului PEN România pe anul 2020 este Miruna Runcan – pentru proiectul ei de recuperare a unei zone esențiale a memoriei noastre culturale. Dacă e adevărat ce spune Max Weber (și este), anume că o națiune e o comunitate de memorie & sentiment, atunci cărți precum a Mirunei Runcan fac enorm pentru ca această comunitate de memorie să se constituie – și, deodată cu ea, o cultură întreagă. 

Premiul PEN România – 2020

Premiul PEN România a fost înființat în 2013. El se acordă anual unei cărți sau serii de cărți – din genuri literare diverse: eseul, memoriile, jurnalul, romanul, interviul, poezia – care exprimă superlativ valori precum implicarea civică, libertatea cuvântului, promovarea democrației, păstrarea memoriei colective, apărarea drepturilor omului, lupta împotriva cenzurii, solidaritatea internațională ș.a. Aceste valori reprezintă emblema și specificul organizației PEN International, al cărei centenar s-a împlinit în 2021 – și din care face parte și PEN România.

Premiul de anul acesta are în vedere cărți apărute în 2020. Juriul a ales 10 dintre nu puținele titluri pline de merite de anul trecut – dintre acestea va fi aleasă cartea câștigătoare, care va fi anunțată la Adunarea Generală din 3 decembrie:

* Moni Stănilă, „Ale noastre dintru ale noastre” (Casa de Editură Max Blecher)

* Corin Braga (coord.), „Enciclopedia Imaginariilor din România” (Polirom)

* Laszlo Alexandru, „Lectura lui Dante” (Cartier)

* Ruxandra Novac, „Alwarda” (Pandora M)

* Alina Purcaru & Paula Erizanu (ed.), „Un secol de poezie română scrisă de femei”, vol. II (1945-1989) (Cartier)

* Adrian Mureșan, „Vârstele subversiunii. N. Steinhardt și deconstrucția utopiilor” (OMG)

* Simona Sora, „Complezență. Înălțarea la ortopedie. Musafir pe viață” (Polirom)

* Romulus Bucur, „despre prieteni & singurătate” (Tracus Arte)

* Miruna Runcan, „Teatru în diorame. Discursul criticii teatrale în comunism. Amăgitoarea primăvară (1965-1977)” (Tracus Arte)

* Ana Blandiana, „Soră lume” (Humanitas)

PEN România – Partener cu Bienala Europeană de la Brașov, ediția a V-a

PEN România e onorat să fie partener cu Bienala Europeană de la Brașov, ediția a V-a.

Reproducem mai jos comunicatul oficial al evenimentului.

“Bienala europeană de poezie – Screen Time | Ediția a V-a
În 22 și 23 octombrie 2021, la Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov, va avea loc a V-a ediție a Bienalei europene de poezie – Screen Time, organizată de Facultatea de Litere a Universității Transilvania din Brașov.

Ediția de anul acesta va explora relația pe care o stabilește arta și poezia cu existența mediată și modul în care alege să o reprezinte. Pentru a parafraza unul dintre faimoasele aforisme ale lui Socrate: viața mediată merită trăită? Poate oferi poezia un discurs adecvat de înțelegere a acesteia? În prezent, înregistrăm, filtrăm și mediem aproape tot ce ni se întâmplă și pandemia nu a făcut decât să amplifice și să augmenteze aceasta practică devenită deja rutină a vieții sociale. Cum exprimă poezia aceste practici ale medierii? Le vede ca pe o formă de alienare sau ca o nouă formă de interacțiune? Nu a fost mereu poezia o formă de existență mediată? Acestea sunt temele și întrebările care vor fi explorate în cadrul celei de a cincea ediții a Bienalei Europene de Poezie.

La ediția de anul acesta, vor participa 7 poeți străini: Crispin Best (UK), Iris Colomb (UK), Nadia De Vries (NL), Sergej Timofejev (LV), Kinga Tóth (HU), Yulya Tsimafeyeva (BY), Alhierd Bacharevič (BY) și 7 poeți români: Ruxandra Novac, Svetlana Cârstean, Dósa Andrei, Ioana Zenaida Rotariu, Bogdan Ghiu, Cosmina Moroșan, Deniz Otay. La finalul fiecărei zile, vor avea loc un recital muzical susținut de pianista Diana Ionescu (RO) și un performance poetic și muzical realizat de Fanfarov și Von Aim (MD).

Bienala de Poezie este un proiect inițiat în 2013, gândit să stimuleze dialogul intercultural prin intermediul unui eveniment care să încurajeze și să ofere un spațiu pentru schimbul intelectual și artistic, necesar dezvoltării oricărei societăți democratice. De aceea, prima ediție a Bienalei a adus la Brașov 34 de poete din zece țări europene, invitate să prezinte diversitatea și forța poeziei feminine contemporane. În 2015, a doua ediție a reunit 16 poeți din șase țări, aducând în centrul atenției relația dintre tradiție și inovație, respectiv, procesul de emulație și de disociere prin care iau naștere noi direcții în literatură. Al treilea eveniment, cel din 2017, intitulat ”The Duty of Disobedience”, și-a propus să exploreze rolul poeziei în societatea contemporană și să redescopere potențialul transfigurator și regenerator al literaturii. În 2019, cea de a patra ediție, intitulată ”Kosmophilia”, s-a concentrat pe schimbările aduse de secolul XX în ceea ce privește relația noastră cu mediul înconjurător, felul în care percepem schimbările climaterice și de mediu și responsabilitatea poeziei de a încorpora în propriul discurs aceste teme.

Proiectul este co-finațat de Primăria Municipiului Brașov și realizat în parteneriat cu Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov, PEN România, Observator cultural și – blogul literar al Institutului Goethe.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile (maxim 50% din capacitatea sălii). Accesul se face pe baza certificatului COVID, care poate fi obținut de pe site-ul . Certificatul COVID trebuie să ateste finalizarea schemei complete de vaccinare (de cel puțin 10 zile) sau trecerea prin boală (valabil între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării).

Pentru rezervări, vă rugăm să ne trimiteți un mesaj la”

Comunicat PEN România despre asasinarea scriitorilor de către talibani în Afganistan

PEN România se alătură PEN International în solicitarea adresată comunității internaționale și Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite de a cere talibanilor să oprească persecuția față de poeți, scriitori, jurnaliști și alți civili neînarmați care se angajează în exprimarea pașnică a opiniilor proprii în Afganistan. De asemenea, talibanii trebuie să răspundă legal pentru asasinarea a doi scriitori, Abdullah Atefi  și Dawa Khan Menapal, membri ai PEN Afganistan.

Cu o zi înainte de asasinarea sa în 6 august 2021, Menapal s-a pronunțat împotriva uciderii poetului și colegului său din PEN Afganistan, poetul și istoricul Atefi, considerat vinovat fiindcă educa tinerii Pashtun într-un spirit al toleranței, opus celui războinic umărit de talibani. Ca urmare a exprimării acestui protest, Menapal a fost ucis de oameni necunoscuți după ce a părăsit locul de muncă pentru a participa la rugăciunile de vineri. La scurt timp după atac, purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabiullah Muhajid, și-a revendicat asasinarea.

Fost jurnalist și purtător de cuvânt prezidențial, Menapal lucra ca șef al Centrului de presă și informare al guvernului afgan, unde a încercat să construiască relații între guvern și comunitatea jurnaliștilor din țară. Menapal și-a folosit poziția pentru a promova pluralismul mass-media și pentru a contracara propaganda grupului militant taliban.

După cum PEN International a mai arătat, asasinarea intelectualilor și scriitorilor afgani a avut un efect devastator asupra spațiului civic din Afganistan – și a determinat un adevărat exod în masă al intelectualilor publici. PEN România cere, alături de PEN International, oprirea acestor asasinate. Dacă guvernul taliban vrea într-adevăr să nu fie izolat de către comunitatea internațională, o precondiție fundamentală este să înceteze să mai arate ca o organizație criminală – și, consecutiv, să își asume responsabilitatea inclusiv penală pentru aceste asasinate deja revendicate de el.

PEN România

PEN Romania joins PEN International in calling on the international community and the United Nations Security Council to ask the Taliban to stop the persecution of poets, writers, journalists, and unarmed civilians who are committed to peacefully expressing their opinions about the situation in Afghanistan. The Taliban must also be held legally responsible for the assassination of two writers, Abdullah Atefi and Dawa Khan Menapal, members of PEN Afghanistan.

The day before his assassination on August 6, 2021, Menapal spoke out against the killing of the Afghan poet and PEN colleague, poet and historian Atefi, found guilty of educating the Pashtun youth in a spirit of tolerance opposed to the bellicose one promoted by the Taliban. As a result of his protest, Menapal was killed by unknown individuals after he left work to attend Friday prayers. Shortly after the attack, Taliban spokesman Zabiullah Muhajid claimed responsibility for the assassination.

A former journalist and presidential spokesman, Menapal worked as head of the Afghan government’s Press and Information Center, where he tried to build relations between the government and the journalistic community. Menapal used his position to promote media pluralism and counter the propaganda of the Taliban militant group.

As PEN International has shown, the assassination of Afghan intellectuals and writers had a devastating effect on the civic space in Afghanistan – and led to a real mass exodus of public intellectuals. PEN Romania demands, together with PEN International, the immediate cessation of these assassinations. If the Taliban government wants indeed to avoid being isolated by the international community, a fundamental precondition is to stop looking like a criminal organization – and, consequently, to take criminal responsibility for these assassinations already claimed by it.

PEN Romania


Jurnalistul turc Zafer Özcan îi răspunde din închisoare Ioanei Morpurgo

În luna aprilie, 11 scriitori din PEN România au trimis scrisori către 11 scriitori și jurnaliști turci închiși abuziv în Turcia.

 Zafer Özcan i-a răspuns, din închisoare, Ioanei Morpurgo.

Transcriem mai jos scrisoarea lui, în traducerea jurnalistului turc Necdet Celik.

Zafer Özcan și fiica lui, Ebrar Beyza

Dragă Ioana,

Am primit scrisoarea ta într-o duminică, îngropat în scrierile mele, în mica grădină de beton din secția noastră. Totul era liniștit și calm din nou, viața încetinește aici la sfârșit de săptămână, contactul nostru cu oficialii scade, dorința noastră de a vedea exteriorul crește. Simțul ăsta ascuns al singurătății care mă însoțește întotdeauna în viață se abate asupra mea în timpul vacanțelor. Apoi se implică în viața personajelor mele din romane și dispare. Nu ne plac vacanțele aici.

Scrisoarea ta m-a făcut să mă simt atât de bine în ziua mea singură și liniștită, încât am citit-o de mai multe ori. Am spus “ajunge” și am pus-o în plic, dar după cinci minute am scos-o și am citit-o din nou. O voce prietenoasă care îmi șoptea numele la celălalt capăt al continentului… Ce răcoritor… Astăzi aici cerul este din nou un albastru lăptos. Vara va deveni albastru intens. Așa este mereu în orașul meu natal, în acest mic oraș de lângă Marea Egee de Nord. Soarele, care este gelos pe tine pe insulă, este întotdeauna aici cu noi, cu toată generozitatea sa. Așa cum a spus poetul Sabahattin Ali în poezia sa scrisă în închisoare:

„Chiar dacă nu vezi marea

ridică ochii în sus

Cerul este fundul mării ”

Întorc mereu capul în sus. Deși arhitectura clădirii noastre ne oferă un cer limitat, caut fundul mării, gustul libertății acolo. În acel moment, încerc să-mi imaginez ce fac oamenii, prietenii și colegii mei, a căror libertate nu este restricționată. Sunt fericit că am persoane dragi în alte părți ale lumii care pot face ceea ce eu nu pot. Îți amintești acea replică de neuitat din filmul Pianistul? „Viața ne învață să așteptăm, de parcă am avea o viață foarte lungă.” Aici am învățat să aștept. Și chiar în timp ce așteptați, putând fi inclus în viața care curge…

Dragă Ioana,

Da, am terminat romanul pe care l-am menționat în acea scrisoare și l-am trimis singurului meu cititor, Ebrar. Mi-a făcut comentarii obiective prin ochii editorului, am fost fericit. Acum lucrez la celălalt roman al meu. Stephen King are un citat pe care îl ador: „Scrisul nu este viață, dar uneori poate fi o cale de întoarcere la viață”.

Scriind, mă țin de viață, pot fi o parte din viețile pe care nu le-aș putea trăi, îmi pot elibera sufletul. Personajele mele gândesc și luptă pentru cele două emoții de bază care ne fac umani, „conștiință” și „dreptate”. Acțiunea din noul meu roman are loc la Berlin, care este orașul meu preferat și orașul din Europa pe care l-am vizitat cel mai mult. De câteva luni rătăcesc pe străzi, bulevarde și piețe din acel oraș străvechi și trist. Locuiesc cu oamenii de acolo.

De acum înainte, voi simți întotdeauna prezența și sprijinul tău în secția mea, chiar dacă este invizibil și tăcut. În timp ce citeam scrisoarea, mi-am imaginat că eu și Ebrar am venit să te vizităm și să ascultăm recitalul tău la pian. Muzica este foarte valoroasă pentru noi aici. Micul meu radio este întotdeauna alături de mine. Când scriu îmi place să mă însoțească uneori Mozart și alteori Bach. Cât de universal e limbajul muzicii, nu-i așa?

A fi în închisoare are propriile ei ciudățenii. În timp ce lumea oamenilor, acumularea și perspectiva se extind constant, visele lor devin din ce în ce mai mici. Mereu visez să merg pe străzile orașelor pe care le iubesc, să ating un copac, să calc pe pământ, să mângâi un animal, să privesc primăvara venind cu flori, să pot intra în casa mea, să-mi îmbrățișez cu toată inima soția și copiii (din cauza pandemiei nu am putut avea întâlniri deschise) și, bineînțeles, să pot într-o zi să-mi fac iar meseria… Visuri la care oamenii obișnuiți și liberi nici măcar nu se gândesc. Libertatea nu este ceva apreciat până nu se pierde, Ioana.

Dragă Ioana,

Evet, burada yaşadığım tam olarak bu…

Câțiva dintre prietenii mei cu care am rămas aici au citit și ei scrisoarea ta. Și ei au fost impresionați de prietenia cuvintelor. Cei din închisoare sunt fericiți de prezența fiecărei inimi calde și empatice. Îți mulțumim că ne-ai dat acea fericire. Nu voi uita niciodată acest lucru pentru tot restul vieții mele. Poezia pe care ai trimis-o a fost minunată. Așa cum a spus Dickinson: „Legenda este conștientă, la fel și libertatea”.

Da, exact asta trăiesc aici …

Cu prietenie și speranță,

Zafer Özcan

P.S. Îți trimit și eu poezia lui Rainer Maria Rilke:


Singurătatea este ca o ploaie

Se ridică seara din mări

Bate din câmpii îndepărtate, pustii

Merge încet spre cer

Este întotdeauna pe cer

Și cade din cer asupra orașului

PEN România cere eliberarea imediată a jurnalistului Roman Protasevici

[Sursa foto: HotNews]

PEN România consideră inacceptabilă răpirea jurnalistului de opoziție Roman Protasevici de către puterea de stat din Belarus.

Având în vedere circumstanțele răpirii, avem de-a face cu o formă de terorism de stat, la care trebuie să reacționeze deopotrivă organizațiile care protejează libertatea de expresie și autoritățile publice europene.

Toate vocile Europei trebuie să ceară acum eliberarea imediată a lui Roman Protasevici – și sancționarea dură a regimului politic terorist din Belarus. Fiindcă Europa trebuie acum să apere deopotrivă visul european al Belarusului – și pe ea însăși.

Magda Cârneci și Radu Vancu – Conferință PEN / UBB despre “PEN și tradiția solidarității. Scriitorii turci din închisori”

Joi, 22 aprilie, de la ora 12, Magda Cârneci și Radu Vancu vor susține o conferință cu tema PEN și tradiția solidarității. Scriitorii turci din închisori.

Este a treia conferință realizată în cadrul unui parteneriat între PEN România și Departamentul de Literatură Comparată al Facultății de Litere din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Parteneriatul a fost realizat la inițiativa Ruxandrei Cesereanu. În anterioarele două conferințe, Miruna Vlada a vorbit despre Suprimarea libertății de expresie a scriitoarelor. Patru cazuri contemporane, iar Ruxandra Cesereanu a ținut un open lecture cu tema Armenocid și rezistență. Epopeea lui Franz Werfel.

Ca și anterioarele conferințe PEN România / UBB, și aceasta va fi transmisă live pe pagina de Facebook a PEN România.

Scriitorul turc Ahmet Altan – eliberat în urma unei decizii a CEDO. PEN România cere eliberarea tuturor scriitorilor și jurnaliștilor turci închiși abuziv

Scriitorul turc Ahmet Altan a fost eliberat ieri, după patru ani de închisoare abuzivă, în urma unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului.

PEN România a adresat 11 scrisori de susținere către 11 scriitori și jurnaliști turci, în semn de protest pentru închiderea lor abuzivă de către statul turc.

Ahmet Altan a fost cel dintâi dintre scriitorii căruia i-am adresat public o scrisoare, prin vocea lui Liviu Antonesei.

Eliberarea lui a venit în ziua în care am publicat ultima dintre cele 11 scrisori, cea a Elenei Vlădăreanu.

PEN România cere autorităților turce eliberarea imediată a celor 158 de scriitori, jurnaliști și lucrători turci închiși abuziv. (Preluăm statistica de la Jailed Journalist.)

PEN România – Solidaritate cu scriitorii & jurnaliștii din Turcia închiși abuziv. Scrisoarea a 11-a: Elena Vlădăreanu către Erkan Akkuș

Dragă Erkan Akkuș,

Nu știu nimic despre tine, doar că înainte de a fi fost arestat și condamnat la aproape 7 ani de închisoare ai stat ascuns patru ani. Patru ani! Ce poți face în patru ani? În patru ani, un bebeluș devine un copil care merge, vorbește, mănâncă și se îmbracă singur. În patru ani, poți încheia un ciclu școlar,  în patru ani, poți pierde tot (chiar și în mai puțin de patru ani poți pierde tot). Cum trec patru ani atunci când te ascunzi și te gândeși că în ziua următoare, dar nu în ziua următoare, ce zic eu?, ci acum, în minutul următor, poliția poate veni la ușa și să te închidă pentru nu se știe cât? Te-ai ascuns și de familie, de prieteni? În altă parte, am citit că atunci când ai fost prins, erai în casa părinților tăi și că te-a dat pe mâna poliției cineva de acolo, un vecin poate. Îmi este imposibil să îmi imaginez prin ce ai trecut, ce ai simțit, cum ai stat cu teamă atâta timp. Sau, poate, dimpotrivă, patru ani este o perioadă suficient de lungă încât să poți pretinde că viața ta este normală.

Pentru mine, ca pentru mulți colegi scriitori și jurnaliști culturali din România, libertatea, pierderea libertății, libera expresie sunt mai degrabă noțiuni abstracte. Foarte puțini dintre noi pot spune că au avut de-a face de-a lungul timpului cu cenzura, cu atât mai puțin cu amenințări la adresa vieții, siguranței, libertății, familiei.

Lucrez în presa culturală de 20 de ani. În timpul ăsta, bineînțeles, am auzit deseori despre cenzură și despre încercări de limitare a libertății presei. Dar în România a lucra în presa culturală vine la pachet cu o serie de dezavantaje și privilegii. Un privilegiu ar fi că nimeni nu prea își bate capul cu jurnaliștii care scriu despre cultură, că sunt într-un fel protejați și își pot face treaba fără ingerințe (iar atunci când sunt, acestea sunt mai degrabă amuzante, cum ar fi un regizor de teatru care își imaginează că poate scăpa de supărarea pricinuită de o cronică negativă sunându-l pe directorul publicației și cerându-i ca autorul cronicii să fie dat afară). Dezavantajul ar fi că, tocmai pentru că lipsește miza politică, în presa privată mai ales, salariile sunt mici și joburile jurnaliștilor culturali sunt primele amenințate. Am prins o perioadă, acum mai bine de 15 ani – încă puteam discuta la nesfârșit despre presă scrisă vs online –, când paginile de cultură ale cotidienelor erau primele care dispăreau la restructurări. Dar nimeni nu m-a amenințat vreodată, nici pe mine, nici pe colegii mei care scriau despre cărți, filme, spectacole și niciodată viața mea nu a fost în pericol. Asta nu înseamnă că nu am disperat de multe ori. Dar una e să disperi în libertate și alta e să disperi între gratii. Am citit despre Silivri, locul în care ești închis acum, parcă e descrierea unei nave spațiale.  E mai mare disperarea într-o astfel de închisoare, extrem de sigură, de tehnologizată?  Ce te duce pe tine în pragul disperării? Dorul de familie? De o  viață normală, în care să te vezi cu prieteni, să te plimbi, să mergi la un concert? Ce faci când simți că nu mai poți? Scrii? Citești? Îți imaginezi? Te ajută scrisul să treci dincolo de pereții celulei?

Nu te cunosc, am găsit foarte puține lucruri despre tine, dar mă gândesc la tine și poate într-o zi o să-mi răspunzi la aceste întrebări la o cafea în Istanbul, în timp ce îți treci mâna prin blana unei pisici.

Elena Vlădăreanu

PEN România – Solidaritate cu scriitorii & jurnaliștii din Turcia închiși abuziv. Scrisoarea a 10-a: Radu Vancu pentru Nuh Gonultaș

Dragă Nuh Gonultaș,

            M-a indignat și m-a întristat enorm ce am citit despre uriașa nedreptate care ți s-a făcut. Iubesc Turcia, am fost de multe ori acolo la festivaluri de poezie, iubesc Istanbulul – și iau foarte personal tot ce se întâmplă în Turcia. Admir enorm, în plus poezia turcă – și, de asemenea, proza ei de azi, de la Orhan Pamuk la Asli Erdogan și la Burhan Sonmez. În fine, iubesc libertatea – în mod evident, nu așa de mult ca tine, fiindcă în protestele mele din România nu am fost nevoit să-mi asum riscuri atât de mari cum ți-ai asumat tu.

            Exact asta țin să-ți spun: curajul tău, dragostea ta de libertate, forța ta și a colegilor tăi turci sunt demonstrații admirabile că libertatea există. Citind memorii și jurnale despre închisorile tuturor totalitarismelor care au desfigurat planeta, îi admirăm cutremurați pe oamenii care au străbătut infernul în locul nostru, iluminându-l cu uriașul lor curaj, cu umanitatea lor firavă și de neînfrânt. Și știm, grație lor, că există în om ceva mai puternic decât omul. Tot astfel, citind despre lupta voastră de acum, despre sacrificiile voastre imense de azi, știm că libertatea există – și că există oameni suficient de puternici încât să lupte pentru ea.

           Poate că, uneori, vi se pare că, întrucât v-au închis, sunteți învinși. Vă asigur – fără să fac exerciții de literatură sau de stil – că nu e deloc așa: de pe toată planeta se vede limpede că voi sunteți învingătorii. Dacă mai există vreo speranță pentru ceea ce numim om, de la oameni ca voi vine.

            Vă sunt – ca toți cei îndrăgostiți de libertate, ca toți cei care cred încă în om – recunoscător.  

           Și sper îți pot spune asta cât de curând, față în față, la o cafea turcească.

           Prietenul tău,

            cu admirație,

            Radu Vancu

PEN România – Solidaritate cu scriitorii & jurnaliștii din Turcia închiși abuziv. Scrisoarea a 9-a: Cosmin Perța pentru Ali Ahmet Böken


Dragă Ahmet,

            Nu mă cunoști, eu sunt Cosmin și sunt un scriitor român. M-am născut într-o dictatură comunistă, dar când împlineam opt ani am scăpat de ea. Eu nu am crescut cu teama de securitate și de poliție politică, așa cum crescuseră părinții mei, eu nu a trebuit să mă feresc să spun ceea ce cred, deși oamenii șușoteau în continuare în jurul meu din inerție, dintr-o spaimă care li se implantase ca o grefă sub piele. Am crescut în libertate. În minciună și manipulare, da, un pion pe o tablă de interese uriașe, dar în libertate și nu-mi pot imagina ce înseamnă să îți fie luată această libertate ultimă, de a te exprima. Prin urmare nu o să te mint și nu o să spun că înțeleg ce se întâmplă în inima ta. Înțeleg spaima, înțeleg furia, înțeleg frustrarea, înțeleg neputința, pentru că le-am trăit la rândul meu, dar nu pot înțelege lipsa de libertate deși știu, cum și tu știi foarte bine, că este unul dintre cele mai fragile lucruri din univers, pe care mulți îl privesc ca pe un dat. Libertatea se pierde. Așa cum se și câștigă. Ce nu se poate pierde însă este demnitatea. Caracteristica aceea finală, cea care face diferența dintre un om și un individ, ceea care, cred eu, alături de smerenie, va conta cel mai mult atunci când ne vom înfățișa în fața Creatorului. Iar demnitatea ta, Ahmet, este neștirbită.

Așa că nu te întrista, drag prieten de la distanță, mii de oameni se gândesc la tine, din libertate, pentru că știu că libertatea lor are un preț și tu ești unul dintre cei care l-au plătit pentru ei. Pentru că ești un exemplu de demnitate și cei ca tine au suferit cel mai mult de-a lungul istoriei, dar tot ei au fost și cei care au pus mereu puținul curaj în inimile oamenilor care i-au urmat pe lungul drum al adevărului.

            Și mai cred ceva, Ahmet, cred că deși suferi, fiind la distanță de copiii tăi, și îți este teamă pentru ei, pentru copiii tăi ești un erou, așa cum ești un erou pentru mine și pentru vocile acelea fără de număr și fără de identitate, amuțite. Pentru oamenii aceia care nu au avut puterea ta și nici nu trebuie să le-o ceri, dar care adânc în interior știu adevărul.

            Nu îți voi ura nimic la final pentru că nimic din ce ți-aș ura eu tu nu ai deja. Curaj, dârzenie, răbdare, verticalitate? Le-ai dovedit din plin. A, ba da, poate ceva la care nici tu nu te-ai gândit încă. Îți urez ca la un moment dat, după mulți, mulți ani, să îi poți ierta. Asta cu adevărat i-ar umili.

            Cu prietenie și încredere,

            Cosmin Perța

Ruxandra Cesereanu – Conferință “Armenocid și rezistență – epopeea lui Franz Werfel”

Ne bucurăm să putem anunța deja o a doua conferință co-organizată de PEN România și Departamentul de Literatură Comparată al Facultății de Litere a Universității Babeș-Bolyai.

Săptămâna trecută, Miruna Vlada a vorbit despre Suprimarea libertății de expresie a scriitoarelor.

Săptămâna aceasta, mai exact joi, 15 aprilie, de la ora 18, Ruxandra Cesereanu va susține o conferință (tot în format open lecture) despre Armenocid și rezistență – epopeea lui Franz Werfel.

Ca și conferința anterioară, și aceasta va fi transmisă live pe pagina de Facebook a PEN România.

PEN România – Solidaritate cu scriitorii & jurnaliștii din Turcia închiși abuziv. Scrisoarea a 8-a: Ioana Morpurgo pentru Zafer Özcan

Zafer Özcan și fiica lui, Ebrar Beyza

Imprisoning voices doesn’t silence discent, it puts a magaphone in its hand.                                                                      

Dragă Zafer,

Azi dimineață aud la știri că țării tale i s-a făcut iar sete de durere. Guvernul turc a anunțat retragerea din Convenția Consiliului Europei pentru Prevenirea Violenței Împotriva Femeilor. Poate că zecile de jurnaliști aflați deja după gratii, printre care și tu, nu erau de ajuns. Cuvinte și femei. De ce-i e atât de frică națiunii tale de libertatea lor ?

            Am găsit pe internet, tradusă în engleză, o scrisoare pentru fiica ta, Ebrar, în care descrii porțiunea de cer vizibilă dincolo de gratiile ferestrei tale – a milky blue sky  – ‘un cer lăptos albastru’.  E ceață aici, în sudul Angliei, acum când îți scriu. Un cer de culoarea uitării, a somnului fără vise, la care nu vreau să mă uit. Mă gândesc la cerul tău, la visele tale, la culoarea memoriei tale. Ai terminat romanul acela de care îi spuneai lui Ebrar în aceeași scrisoare ? Cine sunt oamenii din paginile lui și ce fac ei cu libertatea lor? Ce fac cu frica și disperarea atunci când n-o mai pot conține în sufletul lor? În ce noi legi deghizează ura, în ce uniforme o îmbracă? Pe cine aleg să pedepsească în locul propriei conștiințe? Și cei care iubesc în romanul tău, atunci când pot să iubească, cine sunt? Te ascult, Zafer. Sunt cu tine în celula ta, invizibilă și tăcută, rezemată cu spatele de perete. Și da – văd pe fereastră, dincolo de gratii, bucata ta de cer alb.

            Ciudat cum experiența a jumătate de continent (pe harta căruia e și țara ta), deceniile de comunism în care dreptul la libera expresie a fost cenzurat, dizidența decimată și închisorile pline de ziariști, filosofi, poeți, etc. nu le dă de gândit autorităților turce care au decis că locul tău și al altor jurnaliști, în momentul de față, este după gratii. Tactica asta nu s-a dovedit niciodată, în nici un context istoric, viabilă. Pentru fiecare propoziție cenzurată într-un articol de ziar, mii de alte cuvinte vor fi scrise pe aceeași temă de zeci de alți jurnalisti, în zeci de alte țări. Pentru fiecare scriitor închis pentru ideile sale, sute de alți scriitori vor publica cărți cu aceleași idei peste tot în lumea largă. Pentru fiecare fiică și fiu care au fost forțați să crească fără tatăl sau mama lor, trimiși la închisoare de autorități pentru exprimarea liberă a ideilor lor, se va naște o întreagă generație de dizidenți, nu o generație mută. Singura metodă viabilă de a reduce vocea dizidenței este de a-i asigura un loc legitim în societate, de a o asculta și de a lua în serios ce are de spus.

Ziarele au zis că în drum spre casă, după ce ți-ai dus copii la școală într-o zi ca orice altă zi, ai fost arestat. De-acum înainte, în fiecare dimineață, în drum spre casă, dupa ce îmi voi duce copiii mei la școala aici, la capătul ăstalalt al continentului, voi șopti numele tău. Gândeste-te la asta ca la un fel de rugăciune pentru umanitatea pe care o împărțim, dincolo de națiuni, guverne, geografii, dincolo de timpul prezent ce sângerează.

Cu solidaritate și multă căldură,


P.S. Și un poem de Emily Dickinson, scris acum vreo 150 de ani, pentru tine:

No Rack can torture me

No Rack can torture me—
My Soul—at Liberty—
Behind this mortal Bone
There knits a bolder One—

You cannot prick with saw—
Nor pierce with Scimitar—
Two Bodies—therefore be—
Bind One—The Other fly—

The Eagle of his Nest
No easier divest—
And gain the Sky
Than mayest Thou—

Except Thyself may be
Thine Enemy—
Captivity is Consciousness—
So’s Liberty.

PEN România – Solidaritate cu scriitorii & jurnaliștii din Turcia închiși abuziv. Scrisoarea a 7-a: Claudiu Komartin pentru Vahit Yazgan

Domnule Vahit Yazgan,

      Am aflat cu tristețe despre situația în care vă găsiți, iar amărăciunea mea a crescut descoperind, din surse legitime și demne de încredere, care au fost împrejurările în care s-a ajuns la condamnarea dumneavoastră pentru un delict cețos, mai bine spus pentru o bănuială sau o vină imaginară. Plătiți scump pentru activitatea dumneavoastră ca jurnalist, iar abuzurile la care ați fost și sunteți supus fac cinste meseriei pe care v-ați făcut-o, atât cât știu și înțeleg, cu probitate mai bine de două decenii.

       Fiind convins că v-ați păstrat, în anii de când sunteți întemnițat, valorile morale și libertatea interioară, doresc să îmi exprim solidaritatea cu dumneavoastră și să vă transmit, ca unui coleg scriitor cu o puternică conștiință a misiunii sale publice, gândul meu bun și mulțumiri pentru că demonstrați astfel noblețea și importanța îndeletnicirii dintotdeauna a celor care, în condiții grele pentru democrație, rămân fermi pe pozițiile pe care sunt deciși să le apere prin activitatea lor în slujba pluralității și a libertății de exprimare.

       Nădăjduind că starea dumneavoastră de sănătate nu va fi și mai mult primejduită de condițiile încarcerării la care sunteți supus în prezent, vă asigur că situația în care vă aflați nu este necunoscută și nu trece nerecunoscută în lumea celor pentru care rămâne de căpătâi afirmarea valorilor cardinale ce dau sens libertății și adevărului. Adevărata putere a unei societăți – și a umanității în ansamblul ei – rezidă în aceste valori pe care încercăm, în contexte politice și istorice neasemănătoare, să le apărăm împreună. Iar dacă și când vă veți simți copleșit de greutățile izolării și ale persecuției, vreau să știți că nu sunteți singur, ci rămâneți înconjurat de prețuirea unui confrate din alt tărâm care înțelege că suferința dumneavoastră nu este nici abstractă, nici dezonorantă și în nici un caz lipsită de însemnătate, cum probabil încearcă temnicerii dumneavoastră să vă convingă.

    Dimpotrivă: prin concretețea ei, ea vorbește exact despre noblețea și însemnătatea enormă a celor care suferă, precum dumneavoastră, în numele adevărului.

       Claudiu Komartin

PEN România – Solidaritate cu scriitorii & jurnaliștii din Turcia închiși abuziv. Scrisoarea a 6-a: Mariana Gorczyca pentru Faruk Akkan

            Dragă Faruk Akkan,

            Când am aflat că ești încarcerat în penitenciarul de la Silivri, primul lucru pe care l-am făcut a fost să caut pe internet informații despre acest district și oraș, situat pe malul Mării Marmara.

           Am fost surprinsă să găsesc pe Wikipedia nu numai informații istorice, geografice, demografice, ceea ce se află în mod obișnuit pe o pagină enciclopedică de prezentare a unui loc. Ci și această precizare care mi-a dat de gândit: ”Construită în 2008, cea mai mare închisoare din Europa este situată la 99 km vest de Silivri.”

            Și mi-am amintit ceva: teoreticienii totalitarismului ne-au atras în atâtea rânduri atenția că ”noul om”, docil, conformist este obținut ca la șah, cu premeditate mutări, care să pregătească mutarea decisivă.

           Dragă Faruk Akkan, aceste rânduri sunt despre empatie, suport, admirație pentru curajul și profesionalismul tău, pentru că, așa cum un doctor, un pilot trebuie să își facă ireproșabil datoria, tot astfel un jurnalist profesionist trebuie să își respecte misiunea sa: să practice și să apere libetatea de expresie!

            Mariana Gorczyca

PEN România – Solidaritate cu scriitorii & jurnaliștii din Turcia închiși abuziv. Scrisoarea a 5-a: Bogdan Ghiu pentru Mehmet Baransu

            Iubite coleg,

            Îți scriu din România, țară care a cunoscut foarte bine, până în urmă cu nu atât de mult timp încât amintirile să fi dispărut în totalitate, ororile și ravagiile dictaturii, ale lipsei de libertate și de pluralism, ale închiderii gurii și minții cu forța și ale încarcerării adevărului prin cenzură și prin auto-cenzură, prin represiune și prin tăcere, lașitate, orbire și mințire de sine. Cu atât mai importantă este lupta ta și a colegilor tăi, pentru că, știi asta cel mai bine, chiar dacă s-a dorit neutralizarea ta, scoaterea ta și a colegilor tăi din arena luptei pentru adevăr și ținerea ta „la secret”, chiar și din poziția și din situația în care ai fost pus, lupta ta continuă, tu continui lupta, chiar dacă, aparent, gura ți-a fost pecetluită și mâinile, legate. Pentru că acum tu, voi, încarcerații cuvântului liber, faceți parte din adevărul care se încearcă a fi ascuns, ținut sub tăcere, reprimat și ocultat, și care tocmai de aceea trebuie spus, preluat, repetat, susținut, scandat, tare și răspicat, ca însuși Numele Adevărului care trebuie, așa cum ai făcut tu însuți, dezvăluit, aruncat în fața celor care vor să-l facă uitat. Scriindu-ți, nu doresc decât să te sprijin moral să continui să lupți, în primul rând cu descurajarea, asigurându-te (dar asta tu știi foarte bine) că Dreptatea este de partea ta, de partea noastră, a cuvântului liber, plural, diferit. Și că numai adevărata separație a puterilor – o presă liberă și o justiție liberă – poate asigura adevărata putere a oricărei țări, a oricărei comunități, a oricărei societăți. Cine fură puterea o pierde. Dar acesta este un adevăr numai al nostru, secretul nostru, multimilenar.

            Curaj în continuare! Sper să ne și putem vorbi într-o bună zi!

            Bogdan Ghiu

PEN România – Solidaritate cu scriitorii & jurnaliștii din Turcia închiși abuziv. Scrisoarea a 4-a: Sabina Fati către Hidayet Karaca

Dragă Hidayet Karaca,

      Îți scriu din România, cu admirație pentru sacrificiul pe care îl faci în numele adevărului, cu multă compasiune pentru familia ta, care suferă atât de mult, cu gândul că exemplul tău îi va face mai puternici pe copiii tăi și le va oferi un drum de viitor.

     Cunosc instrumentele unui stat care vrea să controleze viețile cetățenilor lui nu doar din istorie, ci în mod direct din adolescența mea petrecută în ultimii ani ai dictaturii. Mult înainte să mă nasc eu, în anii 50, familia mea a fost nevoită să suporte multe dintre ororile stalinismului, terenurile și casele ne-au fost luate, mama și bunica mea au primit domiciliu forțat, au fost interogate, chinuite, obligate să accepte adevărul lor.

    Nu vreau să compar, doar să-ți spun că înțeleg cât de greu poate fi și cât ilogic e totul. Nu pot să cuprind cu imaginația suferința prin care treci, încercările fizice și psihice la care ești supus, lipsurile de toate felurile. Totul pentru a demonstra că nu întreg adevărul poate fi spus.

Îmi aduc aminte de cenzura care guverna totul în România, de la buletinele de știri, la cărțile de istorie; de la filmele admise în cinematografe, la romanele traduse; de la melodiile care puteau fi ascultate la radio, la versurile care puteau fi publicate. Totul era trucat și parcă nici nu ne mai trăiam propriile noastre vieți.

    Dar știu că ție îți este chiar mai greu, fiindcă pe tine nu doar te-au cenzurat, ci pur și simplu ți-au pus călușul în gură să nu mai spui nimic, fiindcă vor să te ascundă, să te facă să taci pentru totdeauna, să te facă să-ți fie frică pentru tine și pentru ai tăi.

     Mai știu, însă, că nu te lași doborât, că reziști cum poți mai bine, că speri la o viață în care să poți din nou vorbi la microfon, în care îți poți spune părereile liber, în care vei scrie despre toate atrocitățile pe care le-ai trăit, pentru ca cei din jurul tău să înțeleagă diferența dintre bine și rău, iar istoria să nu se mai repete.

     Să ai curaj, putere și speranță!

    Sabina Fati

PEN România – Solidaritate cu scriitorii & jurnaliștii din Turcia închiși abuziv. Scrisoarea a 3-a: Bogdan Crețu către Sedat Laçiner

Dragă domnule profesor Sedat Laçiner,

Sunt și eu profesor, am o carieră academică și un nume pentru care am muncit ani la rând. Nici nu îmi pot imagina cum ar fi ca un sistem opresiv, absurd, să mă decupeze dintr-odată din viața mea și din munca mea și să mă închidă în penitenciar fără să-mi dea dreptul să mă apăr. Noi, românii, am ieșit de 30 de ani dintr-un regim totalitar: nu avem voie să uităm frica, absurdul, abuzul de putere care au schilodit viețile părinților noștri. Teribilul abuz ale cărui victime sunteți dumneavoastră și atâția alții ne arată că oricând se poate pierde libertatea, în numele unor valori pe care nici măcar nu le atacați. În numele Binelui se poate comite Răul. De aceea, privim cu stupoare și îngrijorare către țara dumneavoastră. Din păcate, trăiți de patru ani și jumătate într-o realitate care îl imită pe Kafka. Am citit și răs-citit emoționanta dumneavoastră scrisoare către Hasan Cemal. Aveți dreptate: nu e numai o poveste personală, e tragedia unei țări. Vă felicit pentru curajul de a nu fi complezent și de a nu tăcea. Promitem că nici noi nu vom tăcea de aici, din lumea liberă. Și că ne vom învăța lecția! Credem, naivi, că democrația, odată obținută, nu mai poate fi deturnată. Cine știe, poate au fost momente când așa ați crezut și dumneavoastră. În numai câțiva ani, v-ați trezit că trăiți într-o țară care interzice libertatea de exprimare și care transformă în inamici politici personalitățile care își spun punctul de vedere și care strivește, cinic, viețile unor intelectuali de marcă numai pentru a da un exemplu public de exercitare discreționară a puterii. Nu avem voie să nu învățăm ce e de învățat din experiența dumneavoastră. Nu avem voie să vă uităm. Suntem alături de dumneavoastră, sperăm că libertatea va învinge.

Bogdan Crețu

Miruna Vlada – Conferință cu tema “Suprimarea libertății de expresie a scriitoarelor. Patru cazuri contemporane”

Mâine, joi, 8 aprilie, de la ora 12, Miruna Vlada va susține o conferință cu tema Suprimarea libertății de expresie a scriitoarelor. Patru cazuri contemporane.

Evenimentul este organizat de PEN România în parteneriat cu Departamentul de Literatură Comparată al Facultății de Litere din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj.

Conferința Mirunei Vlada va fi transmisă live pe pagina de Facebook a PEN România.

PEN România – Solidaritate cu scriitorii & jurnaliștii închiși abuziv în Turcia. Scrisoarea a 2-a: Magda Cârneci către Hatice Duman

București, 28 martie 2021

Stimată doamnă Hatice Duman,

            Am aflat despre dumneavoastră din diverse campanii mass-media pe online legate de detenția jurnaliștilor kurzi în Turcia lui Erdogan. Știu acum că sunteți în închisoare din 2002, de aproape 20 de ani, și sunteți considerată „jurnalista cu cea mai îndelungată detenție din întreaga lume”.

            Ați fost editorul-șef al ziarului socialist kurd Atilim, v-ați bătut prin cuvinte și atitudini publice pentru libertatea poporului din care faceți parte. Ați fost arestată pentru false motive și ați fost condamnată la închisoare pentru întreaga viață.

           Dar nu sunteți uitată. Miile de jurnaliști arestați și închiși din Turcia lui Erdogan nu sunt uitați de comunitatea liberă din restul lumii. Fotografia și informații despre dumneavoastră circulă pe Facebook, Twitter și pe diverse site-uri jurnalistice internaționale. Din 2020 încoace există din nou o campanie mai susținută în jurul numelui dvs astfel încât cazul dvs să rămână viu în memoria colectivă și să fiți eliberată.

            Ca președintă de onoare a PEN România, vă rog să rezistați și să nu vă pierdeți speranța. Sper ca într-o bună zi să fiți liberă și să ne cunoaștem personal. Sper ca acest lucru să se întâmple cât mai curând ! Sus inima !

            Cu solidaritate,

Magda Cârneci

PEN România – Solidaritate cu scriitorii și jurnaliștii turci din închisori. Scrisoarea lui Liviu Antonesei către Ahmet Altan

Jurnalistul Necdet Celik a avut o idee curajoasă și nobilă: a propus PEN România, prin intermediul Sabinei Fati, ca 11 scriitori români să trimită 11 scrisori către 11 scriitori și jurnaliști închiși abuziv în Turcia.

Am răspuns, bineînțeles, invitației; astfel, Sabina Fati i-a scris lui Hidayet Karaca; Mariana Gorczyca lui Faruk Akkan; Bogdan Ghiu lui Mehmet Baransu; Magda Cârneci lui Hatice Duman; Ioana Morpurgo lui Zafer Özcan; Bogdan Crețu lui Sedat Laçiner; Radu Vancu lui Nuh Gonultaș; Liviu Antonesei lui Ahmet Altan; Cosmin Perța lui Ali Ahmet Böken; Elena Vlădăreanu lui Erkan Akkuș; Claudiu Komartin lui Vahit Yazgan.

Tot domnia sa s-a îngrijit ca scrisorile să fie traduse în turcă – și să le ajungă scriitorilor și jurnaliștilor în închisorile în care se află fiecare. Începând de azi, vom publica în fiecare zi câte o scrisoare pe pagina de Facebook a PEN – și pe site-ul PEN (în ordine alfabetică).

Începem, așadar, astăzi cu scrisoarea lui Liviu Antonesei către Ahmed Altan. (Memoriile lui Ahmed Altan au apărut anul acesta în colecția Anansi a editurii Pandora M, în traducerea lui Andrei Covaciu.)

Stimate Domnule Ahmet Altan,

Iubite confrate,

            Tocmai am terminat de citit cartea Dumneavoastră Nu voi mai vedea lumea niciodată. Memoriile unui scriitor întemnițat și trăiesc o puternică stare de tulburare generată, în egală măsură, de drama individuală și de cea colectivă, din care cea dintîi este parte. Din păcate, Turcia de astăzi nu este cea visată și măcar parțial realizată de marele conducător care a fost Mustafa Kemal Ataturk.

            Am trăit mai bine de jumătate de viață într-unul din cele mai represive regimuri comuniste din Europa. Știu deci ce sunt cenzura și controlul ideologic. Dar oricât de represiv a fost acel regim, nu mi-a aplicat drept sancțiuni decît cîteva interdicții de a publica și, spre finalul său sîngeros, o consemnare de cîteva luni la domiciliu. Și acestea ca măsuri administrative, fără a fi purtat prin tribunale. Nu spun că a fost bine, dar nu se compară cu coșmarul pe care îl trăiți Dumneavoastră. Recunosc că mi-a fost mereu teamă să nu mi se însceneze o cauză penală – se obișnuia așa ceva –, dar o clipă nu mi-a trecut prin minte că unui jurnalist și scriitor i se poate înscena participarea la o tentativă de lovitură de stat!

            Eu și colegii mei din PEN România cerem eliberarea imediată a Dumneavoastră și a celorlalți jurnaliști și scriitori turci arestați și condamnați pe nedrept, prin înscenări care nu omorează nici un fel de regim și deplîngem subordonarea politică a Justiției.

            Speranța mea este că ne vom puteam întîlni cît de repede, în România, în Turcia sau oriunde, pentru a bea o cafea turcească împreună. Vom găsi o limbă în care să vorbim. Deja mințile și inimile noastre vorbesc o limbă comună.

            Vă doresc multă sănătate, vă urez să vă păstrați speranța,

            O îmbrățișare fraternă.

            Liviu Antonesei

PEN România – Solidaritate cu Maia Morgenstern

[Credit foto: Libertatea]

PEN România este alături de Maia Morgenstern. Condamnăm, ca scriitori care știu ce înseamnă forța cuvintelor, îngrozitorul mesaj de amenințare trimis marii actrițe. Cuvintele pot salva vieți – dar pot și ucide. Întotdeauna, fără excepție, epocile de barbarie ideologică ale secolului trecut au început prin astfel de construcții criminale de cuvinte – care stigmatizau rase și clase.

Situația este cu atât mai gravă cu cât Maia Morgenstern a semnalat, în decurs de o săptămână, două astfel de experiențe oribile, care stigmatizau evreitatea prin limbaj.

Cerem instituțiilor statului să ia cât se poate de serios limbajul criminal al acestui mesaj – și să reacționeze în mod corespunzător. Nu putem accepta normalizarea unui limbaj asasin în România. Nu putem admite revenirea vreunei epoci de barbarie ideologică în România europeană de azi.

Suntem alături de dumneavoastră, doamnă Maia Morgenstern. Și suntem siguri că, spunând asta, nu vorbim doar în numele PEN România. Vom fi solidari – și vom lupta împreună împotriva acestor tentative de revenire a extremismului criminal. Și le vom învinge.

Open Lecture PEN România la SNSPA: Suprimarea libertății de exprimare a scriitoarelor – din comunism și până azi

Joi, 25 martie începând cu ora 12, Facultatea de Științe Politice SNSPA și PEN România vă invită la o discuție online cu 2 scriitoare contemporane cu o bogată experiență de activism cultural – Magda Cârneci și Miruna Vlada, moderată de Drd. Oana Derviș (SNSPA).

Pe 21 martie a fost Ziua Internațională a Poeziei, iar pe 8 martie Ziua Internațională a Drepturilor Femeii. În jurul acestor zile festive, ne propunem să explorăm critic ce forme a luat suprimarea libertatății de exprimare a scriitoarelor în diferite epoci. Cum au fost restrânse drepturile femeilor la liberă exprimare în comunism? Cum fac față astăzi scriitoarele suprimării drepturilor lor?

Alături de experiențele personale ale celor două scriitoare, în cadrul discuției vom atrage atenția asupra situațiilor concrete semnalate de Pen International – cea mai mare organizație globală care luptă pentru libertatea de exprimare – ale unor scriitoare și activiste încarcerate și ale căror drepturi sunt încălcate precum: Volha Kalackaja (Belarus), Bianca Santana (Brazil), Golrokh Ebrahimi Iraee (Iran), Rahile Dawut, (People’s Republic of China) și Tsitsi Dangarembga (Zimbabwe).

Evenimentul este deschis studenților SNSPA de la orice specializare și celor interesați de subiect. Pentru a participa vă rugăm să confirmați prezența aici:

Vă așteptăm!

PEN România. Înscrieri pentru “Consultațiile poetice”

Așa cum am mai scris, PEN România este bucuroasă să participe, alături de Théâtre de la Ville, în admirabilul proiect al Consultațiilor poetice.

Au crescut, în anul de când au fost concepute, până când au ajuns o reală rețea planetară. În România au ajuns grație Corinei Suteu – care, prin Insula 42, a cooptat în proiect pentru secțiunea română PEN România și Centrul Național al Dansului.

De acum, pot începe programările pentru consultațiile poetice.

Din partea PEN România, vor participa în acest an Ruxandra Cesereanu și Miruna Vlada. Apăsând aici, găsiți pe site-ul Théâtre de la Ville posibilitatea de a rezerva o consultație poetică dată de ele.

Nu ezitați – vă asigurăm că se poate vorbi minunat de la suflet la suflet cu poetele & poeții.

🖐 Proiect inițiat de Théâtre de la Ville – Paris. Partener coordonator în România: Insula 42. Partener proiect: Centrul Național al Dansului

PEN România – Protest împotriva arestării jurnaliștilor în Rusia

Sursa imaginii:

În decursul protestelor recente din Rusia, autoritățile au arestat aproximativ 80 de jurnaliști, printre care Serghei Smirnov, editor al site-ului independent Mediazona, condamnat deja la 25 de zile de închisoare, și Anton Feinberg, jurnalist al grupului media RBC.

Identificarea celor aproximativ de 80 de jurnaliști arestați a fost realizată de PEN America, prin vocea Polinei Sadovskaya, directoarea secțiunii din PEN America responsabilă pentru Eurasia.

PEN România, alături de PEN America și de alte centre PEN, condamnă ferm aceste încercări de intimidare și reducere la tăcere a presei independente din Rusia. Este inacceptabilă cenzurarea presei și arestarea jurnaliștilor. Libertatea presei este ne-negociabilă în orice stat democratic. Este exact ceea ce Rusia cere în stradă după condamnarea lui Aleksei Navalnîi: dreptul la un destin democratic.

PEN România cere autorităților rusești să asculte vocea Rusiei – și să facă pașii necesari înspre un stat democratic, eliberând jurnaliștii arestați și redând vocilor lor libertatea de expresie. Așteptăm de la statele europene, inclusiv de la România, condamnarea fermă a acestui abuz major împotriva libertății de expresie.

Dosar dedicat lui Vintilă Mihăilescu în “Observator cultural”

Revista Observator cultural de săptămâna aceasta (nr. 1042, 4 decembrie) dedică un dosar lui Vintilă Mihăilescu, laureatul premiului PEN România 2020. Le mulțumim colegilor de la Observator cultural – și vă invităm să citiți contribuțiile (semnate de Ruxandra Cesereanu, Bogdan Ghiu, Bogdan Iancu, Miruna Vlada) pe site-ul Observator cultural:

Adunarea Generală PEN România 2020

În 26 noiembrie a avut loc prima Adunare Generală online a PEN România.

În cadrul ei, membrii PEN România au votat primirea în organizație a cinci noi membri. În ordine alfabetică, este vorba despre Grațiela Benga, Dan Dănilă, Ligia Keșișian, Alice Valeria Micu, Bogdan Suceavă. Ne bucurăm – și le urăm bun venit alături de noi.

De asemenea, în cadrul Adunării Generale a fost decernat premiul PEN România pentru anul 2020. Juriul (compus din Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Bogdan Ghiu, Mariana Gorczyca, Claudiu Komartin, Miruna Vlada, Radu Vancu) a decis că laureatul premiului PEN România 2020 este Vintilă Mihăilescu, pentru volumul „În căutarea corpului regăsit. O ego-analiză a spitalului” (Polirom, 2019).

Premiul PEN România a fost înființat în 2013. El se acordă anual unei cărți sau serii de cărți – din genurile eseu, memorii, jurnal, roman, interviu, poezie – care exprimă valorile de implicare civică, libertate a cuvântului, promovarea democrației, păstrarea memoriei colective, apărarea drepturilor omului, lupta împotriva cenzurii, solidaritate internațională ș.a. Aceste valori reprezintă emblema și specificul organizației PEN International, din care face parte și PEN România. Premiul se acordă în fiecare an în luna noiembrie. Premiul care a fost acordat anul acesta are în vedere cărți apărute în 2019.

Juriul a ales cartea lui Vintilă Mihăilescu din cele douăsprezece nominalizări rezultate în urma votului preliminar:

Mariana Codruț, „Pulsul nu poate fi minimalist”, Paralela 45;

Dan Coman, „Aceste lucruri care nu se vor schimba niciodată”, Polirom;

Anastasia Gavrilovici, „Industria liniștirii adulților”, Casa de Editură Max Blecher;

Medeea Iancu, „Delacroix este tabu: Amendamentele lirice”, frACTalia;

Florin Iaru, „Jos realitatea!”, Paralela 45;

Vintilă Mihăilescu, „În căutarea corpului regăsit”, Polirom;

Mihaela Miroiu, Maria Bucur, „Nașterea cetățeniei democratice. Femeile și puterea în România modernă”, Humanitas;

Ioana Nicolaie, „Cartea Reghinei”, Humanitas;

Horia-Roman Patapievici, „Anii urii”, Humanitas;

Cezar Paul-Bădescu, „Frica de umbra mea”, Polirom;

Cosmin Perța, „Arșița”, Paralela 45;

Livia Ștefan, „Thanato Hotel”, Casa de Editură Max Blecher.

Premiul PEN România pe anul 2020

Premiul PEN România a fost înființat în 2013. El se acordă anual unei cărți sau serii de cărți – din genurile eseu, memorii, jurnal, roman, interviu, poezie – care exprimă valorile de implicare civică, libertate a cuvântului, promovarea democrației, păstrarea memoriei colective, apărarea drepturilor omului, lupta împotriva cenzurii, solidaritate internațională ș.a. Aceste valori reprezintă emblema și specificul organizației PEN International, din care face parte și PEN România. Premiul se acordă în fiecare an în luna noiembrie.

Premiul ce va fi acordat anul acesta are în vedere cărți apărute în 2019. Juriul (compus din Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Bogdan Ghiu, Mariana Gorczyca, Claudiu Komartin, Miruna Vlada, Radu Vancu) a ales din nu puținele titluri pline de merite publicate în anul precedent douăsprezece din care va fi ales câștigătorul, pe care îl vom anunța și premia peste o lună.

  • Mariana Codruț, „Pulsul nu poate fi minimalist”, Paralela 45;
  • Dan Coman, „Aceste lucruri care nu se vor schimba niciodată”, Polirom;
  • Anastasia Gavrilovici, „Industria liniștirii adulților”, Casa de Editură Max Blecher;
  • Medeea Iancu, „Delacroix este tabu: Amendamentele lirice”, frACTalia;
  • Florin Iaru, „Jos realitatea!”, Paralela 45;
  • Vintilă Mihăilescu, „În căutarea corpului regăsit”, Polirom;
  • Mihaela Miroiu, Maria Bucur, „Nașterea cetățeniei democratice. Femeile și puterea în România modernă”, Humanitas;
  • Ioana Nicolaie, „Cartea Reghinei”, Humanitas;
  • Horia-Roman Patapievici, „Anii urii”, Humanitas;
  • Cezar Paul-Bădescu, „Frica de umbra mea”, Polirom;
  • Cosmin Perța, „Arșița”, Paralela 45;
  • Livia Ștefan, „Thanato Hotel”, Casa de Editură Max Blecher.

PEN România. Premiul pe anul 2019. Noua conducere: structură & misiune

Ca întotdeauna în ultimii ani, cu ocazia târgului de carte Gaudeamus, PEN România a organizat Adunarea sa Generală – ocazie cu care au avut loc două evenimente importante pentru viața comunității noastre:

1. Decernarea Premiului PEN România pe anul 2019;

2. Alegerea noii conduceri a PEN România.


Romanul Fontana di Trevi al Gabrielei Adameșteanu este laureatul Premiului PEN România acordat vineri, 22 noiembrie, în cadrul Tîrgului de Carte Gaudeamus.

Premiul PEN România, înființat în 2013, se acordă în fiecare an unui volum apărut în anul precedent, din categoria eseu, memorii, jurnal, roman, interviu, poezie, care – pe lângă calitatea literară superlativă – reprezintă valorile specifice comunității PEN: implicare civică, libertate de expresie, promovarea democrației, păstrarea memoriei colective, apărarea drepturilor omului, lupta împotriva cenzurii, solidaritate internațională ș.a.

Juriul ediției din acest an a fost alcătuit din Magda Cârneci, Bianca Burța-Cernat, Iulian Boldea, Caius Dobrescu și Alex Goldiș – și a selectat dintr-un an editorial foarte bogat o listă de 14 titluri.

Pentru premiul PEN au mai fost nominalizate următoarele cărți: Constantin Abăluță, Mai sincer ca Himalaya. Poeme politice, Casa de Editură Max Blecher, 2018; Gabriela Adameșteanu, Fontana di Trevi, roman, Polirom, 2018; Romulus Bucur, Odeletă societății de consum, poezie, Tracus Arte, 2018; Ruxandra Cesereanu, Scrisoare către un prieten și înapoi către țară, poezie, Paralela 45, 2018; Liliana Corobca, Capătul drumului, roman, Editura Polirom, 2018; Diana Geacăr, Cine locuiește la subsol, proză scurtă, Paralela 45, 2018; Vasile Gogea, 65. Ani și propoieziții, poezie, Editura Școala Ardeleană, 2018; Florina Ilis, Cartea Numerilor, Polirom, 2018; Nora Iuga, Alături cu drumul, poezie, Casa de pariuri literare, 2018; Dan Lungu, Pîlpîiri, roman, Polirom, 2018; Cosmin Perța, Cîntec de leagăn pentru generația mea, poezie, Paralela 45, 2018; Andreea Răsuceanu, O formă de viață necunoscută, roman, Humanitas, 2018; Radu Vancu, Transparența, roman, Humanitas, 2018; Ion Vianu, Între violenţă şi compasiune. Amintirile unui psihiatru, Polirom, 2018.

Pe lângă premiul PEN România, Fontana di Trevi a obținut numeroase alte premii: Premiul Agenț pentru Cartea de proză, ediția I, Premiul „Sofia Nădejde” pentru literatură scrisă de femei, ediţia I, Premiul Radio România Cultural, ediţia a XIX-a, Premiul revistei Observator cultural, ediția a XIII-a, Premiul Uniunii Scriitorilor pe anul 2018.


Cel de-al doilea mandat al doamnei Magda Cârneci, președinte al PEN România între 2011 și 2019 (susținută din 2015 de vicepreședintele Caius Dobrescu), s-a încheiat anul acesta. Pe 22 noiembrie, în urma alegerilor desfășurate în Adunarea Generală, noua conducere PEN România are următoarea structură:

Radu Vancu, președinte; Claudiu Komartin, vicepreședinte; Mariana Gorczyca, secretar general; Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Bogdan Ghiu, Miruna Vlada – membri ai Comitetului de conducere.

Comisia de cenzori este alcătuită din Angela Baciu, Corina Căpățână (expert contabil) și Eugenia Țarălungă.

Gelu Vlașin este responsabil cu acțiunile scriitorilor români din Diaspora.

Misiunea asumată de noua conducere PEN constă în următoarele obiective:

* continuarea și consolidarea tradiției premiului PEN România – y compris acordarea unui număr de premii PEN care să acopere mai multe genuri și mai multe direcții de activism cultural și civic, în conformitate cu valorile PEN;

* sprijinirea, dezvoltarea și aprofundarea discuției despre statutul artistului, începută în scurtul său mandat ministerial de către Vlad Alexandrescu, care credem că poate fi un moment important pentru câteva mii de creatori din toate artele;

* construirea unui statut similar al traducătorului;

* editarea a două antologii (una de poezie, alta de proză), traduse în engleză și difuzate internațional, prin rețelele de organizații la care avem acces;

* un nou site, care să aibă o formă mai modernă și mai dinamică, pentru o mai bună cunoaștere a scriitorilor PEN și a proiectelor organizației;

* susținerea țelurilor prime și esențiale ale organizației: celebrarea literaturii, apărarea drepturilor omului și a libertății de creație, protejarea și susținerea scriitorilor în primejdie din diferite părți ale lumii, solidarizarea cu scriitorii surghiuniți, promovarea drepturilor lingvistice și ale minorităților amenințate socio-cultural.

Le mulțumim Magdei Cârneci și lui Caius Dobrescu pentru tot ceea ce au făcut pentru PEN România în mandatele lor; de asemenea, îi suntem recunoscători Magdei Cârneci pentru sprijinul acordat în continuare PEN România din poziția de membru al Comitetului de conducere.

Vom construi mai departe împreună o voce și mai puternică pentru scriitorii români.

ProEtnica 2019

Cetatea medievală a Sighișoarei, înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO, a găzduit, în perioada 21 – 25 august 2019, pentru al 17-lea an, Festivalul Intercultural ProEtnica, manifestare considerată a fi una dintre cele mai ample din Europa și care își propune conservarea și celebrarea comunităților etnice din România și din alte părți ale continentului nostru.
Au fost prezenți peste 600 de participanți, reprezentanți ai lumii artistice, scriitori, actori, dansatori, meșteșugari, oameni politici, jurnaliști. Invitat de onoare, Maia Morgenstern; invitat special, minoritatea sorbilor din Germania, care, la fel ca bascii sau bretonii, nu dispun de o țară-mamă.

Ca element de noutate, în acest an, a fost prezența în program a unui Salon literar, organizat cu sprijinul PEN România, organizație care înscrie printre preocupările sale drepturile la libera exprimare și manifestare artistică, precum și drepturile lingvistice ale comunităților mici într-o lume a globalizării.

De altminteri, tema centrală a Congresului PEN International care se va desfășura la Manila, la începutul lunii octombrie, este: Speaking in Tongues: Literary Freedom and Indigenous Languages;
PEN România a avut doi reprezentanți transilvani în cadrul Salonului literar: Mariana Gorczyca, din Sighișoara, și Peter Demeny, din Tg.Mureș; alături de Beatrice Ungar, Ionela Mihai și Dr. Nicolae Teșculă, Mariana Gorczyca și-a prezentat cartea Dincoace și dincolo de tunel.1945, un roman despre deportarea sașilor în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică; evenimentul a avut loc în 23 August, declarată de Parlamentul European ca Ziua Comemorării Victimelor Nazismului și Comunismului; în 24 august, Peter Demeny a vorbit celor prezenți despre maeștrii săi literari, despre conexiunile dintre literatura maghiară și română, despre stereotipii în inter relaționarea etnică în Transilvania.

Comunicat PEN România în sprijinul confraților turci


Am aflat din presa internațională că autoritățile turce au declanșat o nouă campanie de acuzare la adresa scriitorilor care abordează subiecte ca abuzul la adresa copiilor sau violența sexuală. Procurorii turci au declanșat cercetări legate de mai mulți scriitori printre care se numără romanciera Elif Shafak sau scriitorul Abdullah Şevki, într-o acțiune pe care activiștii din toată lumea o consideră o amenințare la adresa libertății de exprimare.

Este profund îngrijorător faptul că situația scriitorilor s-a înrăutățit din nou în Turcia, unde autoritățile folosesc în mod curent forța pentru a interzice libertatea de expresie dar și libertatea persoanei. Scriitorii au nevoie de garanții constituționale solide pentru a-și exercita vocația, care este aceea de a căuta încontinuu și uneori de a găsi soluții simbolice pentru dilemele morale și spirituale ale comunităților în mijlocul cărora trăiesc. Acest lucru este la fel de valabil în Turcia ca și în orice altă parte a lumii.

PEN România consideră că este inacceptabil să ne obișnuim cu știrile despre cenzurarea, intimidarea, încarcerarea scriitorilor din vecinătatea noastră apropiată pînă la a nu mai percepe ceea ce este scandalos și periculos în aceste practici. Alături de PEN International, PEN România condamnă modul discreționar și brutal în care puterea de la Ankara se folosește de instituții ale statului precum poliția și justiția pentru a exercita presiuni asupra confraților noștri turci.

PEN România

We learned from reports issued in the international press that Turkish authorities started a new campaign of smearing authors that address subjects such as children abuse and sexual violence. Turkish prosecutors are placing under investigation authors among whom Elif Shafak and Abdullah Şevki, an action perceived by human rights activists all over the world as a direct threat to the freedom of speech.

It is highly disquieting that the situation of writers has degenerated again in Turkey, where authorities currently use force in order to suppress freedom of expression, but also personal liberty. Writers need solid constitutional guarantees in order to follow their calling, which implies to search perpetually, and sometimes to find symbolic solutions for the moral and spiritual dilemmas of their communities. This is as true in Turkey, as it is in any other part of the world.

PEN Romania considers that it is inacceptable to get used to the news on censorship, intimidation, imprisonment of writers in our close vicinity, to the point of becoming unable to perceive what is revolting and outrageous in such practices. Together with PEN International, PEN Romania condemns the discretionary and brutal manner in which the power in Ankara uses state institutions such as the police or the justice for exercising pressures over our Turkish colleagues.

PEN Romania

Back to top


PEN România își exprimă șocul și extrema îngrijorare în legătură cu situația în care se află jurnalista Emilia Șercan, amenințată cu moartea în urma anchetelor pe care le desfășoară la Academia Națională de Poliție. D-na Șercan și-a pus energia și talentul în slujba restaurării demnității cuvântului scris în fața opiniei publice interne și internaționale, prin demascarea sistematică a plagiatelor dintr-o anumită parte a lumii noastre academice. Considerăm că valorile care o animă pe d-na Șercan consună întru totul acelea exprimate în Carta PEN și ne simțim cu toții solidari cu domnia-sa, atât în demersul de asanare morală a câmpului nostru intelectual, cât și în fața amenințărilor scelerate și lașe la care pe care trebuie să le înfrunte. Ne alăturăm apelului la vigilență și responsabilitate adresat de organizațiile Active Watch și Reporter fără Frontiere către instituțiile cărora le revine misiunea de a asigura, în această situație tensionată, protecția persoanei și drepturilor d-nei Emilia Șercan.


Protest PEN România împotriva OUG nr.7/2019

PEN România a luat act cu indignare de modul în care Ordonanța de Urgență nr. 7/2019 emisă de Guvernul României lezează statutul judecătorilor și procurorilor, precum și principii esențiale ale organizării judiciare. Prevederile acestui document afectează profund independența actului de justiție și amenință să legalizeze abuzul împotriva libertății de gîndire și de expresie, valoarea cardinală apărată de PEN International. Considerăm că, dată fiind gravitatea situației, protestele publice împotriva acestui act care survin dinăuntrul sistemului de justiție sînt perfect îndreptățite și aducem un omagiu responsabilității și curajului civic demonstrate de magistrații români în această împrejurare dramatică.

PEN România se alătură fără rezerve tuturor comunităților artistice și academice și tuturor organizațiilor nonguvernamentale care protestează împotriva acestui document deosebit de periculos pentru statul de drept și construcția democratică din țara noastră și cere Guvernului României să îl abroge neîntîrziat. De asemenea, PEN România va folosi toate căile care-i stau la îndemînă pentru a informa corect comunitatea internaţională cu privire la conținutul și implicațiile Ordonanței în cauză.

PEN România



text aparut în Observator Cultural, nr.961, 08.03.2019

Protest PEN România împotriva arestării jurnalistului turc Kamil Demirkaya



        Atragem atenția asupra cazului jurnalistului turc Kamil Demirkaya, rezident în România, care a fost pus în 05.12.2018, de către autoritățile române, în urma cererii de extrădare formulate de guvernul turc. Motivul acestei cereri este o presupusă acuzație de terorism bazată pe sprijinul dat de Kamil Demirkan și publicația Zaman, unde acesta este angajat, loviturii de stat eșuate din 2016 care ar fi fost montată de organizația lui Fethullah Gülen.

        Fapt este că Zaman Romania (, publicația animată de dl. Demirkaya, și-a asumat în mod deschis ideile și principiile lui Gülen, dar a negat orice implicare a sa și a suporterilor săi în lovitura de stat din 2016. Conform jurnaliștilor români de investigație, pînă la această oră nu există nicio urmă a legăturii publicației Zaman sau a lui K.Demirkaya cu terorismul. Este mult mai plauzibil că vina lui actuală, în ochii autorităților de la Ankara, este critica lui fățișă față de dictatura personală a președintelui Erdogan și abuzurile flagrante împotriva libertăților civice și a drepturilor omului.

        În opinia noastră, paralela trasă constant de Kamil Demirkaya între Erdogan și dictatorul român Nicolae Ceaușescu este perfect justificată. Evaluăm activismul jurnalistic al domnului Demirkaya ca o expresie clară a militantismului pentru libertatea presei și libertatea de expresie, și de aceea ca ilustrând valorile și principiile apărate de PEN International. În consecință, cerem sprijinul pentru a face cunoscut acest caz la o scară internațională și pentru a înștiința autoritățile române că o decizie de extrădare ar reprezenta o violare inacceptabilă a drepturilor jurnalistului Kamil Demirkaya.

        Subliniem că e vorba de un caz de extremă urgență întrucât un tribunal românesc va lua o decizie în această privință în viitorul foarte apropiat, așa încât este momentului unei solidarități internaționale rapide cu Kamil Demirkaya.


        Iată câteva linkuri de presă românești și străine legate de acest caz:


PEN România

PEN Romania protests against Turkish journalist Kamil Demirkaya’s detention

        PEN Romania brings to the public attention the case of Turkish journalist Kamil Demirkaya, a resident of Romania, who was detained on 12/05/2018 by the Romanian authorities pending to a request of extradition formulated by the Turkish government. The ground for this request is an alleged accusation of terrorism mainly based on the support given by Zaman, the journal that employed Mr Demirkaya, and by Mr Demirkaya himself to the 2016 failed coup d’état allegedly mounted by the organization of Mr Fethullah Gülen.

        Fact is that Zaman Romania (, the publication animated by Mr Demirkaya, openly assumed ideas and principles of Mr Gülen, while denying his implication, and the implication of his supporters, in the said coup. But, according to Romanian investigative journalists, to this moment there is absolutely no trace of Zaman Romania or Mr Demirkaya’s connection to terrorism of any kind. It is far more plausible that his actual guilt, in the eyes of the Ankara authorities, is his unfettered criticism of Mr Erdogan’s personal dictatorship and the flagrant abuses against civic liberties and human rights.

        In our view, the parallels constantly drawn by Mr Demirkaya between Mr Erdogan and the late Romanian dictator Nicolae Ceaușescu are perfectly justified. We evaluate the journalistic activism of Mr Demirkaya as a clear expression of militancy for the freedom of the press and the freedom of expression, and therefore as directly expressive of the values and principles defended by PEN International. Consequently, we ask for support in publicizing his case at an international scale, and in letting the Romanian authorities know that a decision of extradition would represent an unacceptable infringement of Mr Demirkaya’s rights and liberties.

        Let us stress in the end that the matter is of serious urgency, since a Romanian court will take a decision in this matter in the very near future, so it is high time for an expression of international solidarity with Kamil Demirkaya.


        Here there are some links to articles published in the US press on his case:


PEN Romania


Protest PEN – 10 August 2018



Acum câteva zile, PEN-România și-a exprimat indignarea față de brutalizarea și umilirea participanților de la mitingul diasporei din 10 august în calitatea lor de cetățeni. Noile informații care indică utilizarea de către Jandarmerie a unor substanțe chimice extrem de periculoase, interzise sau utilizate rarisim și în concentrații mult diluate în țările civilizate, ne arată că protestatarilor le-a fost ultragiată, și chiar pusă la îndoială, însăși condiția de ființe umane. O asemenea atitudine iresponsabilă din partea autorităților reclamă nu doar înlăturarea grabnică din funcție a actualului guvern și a conducerii jandarmeriei, ci și analiza profundă și publică a modului în care se face selecția cadrelor în instituțiile de menținere a ordinii, ca și a misiunii și valorilor în spiritul cărora funcționează aceste instituții. În privința stabilirii și pedepsirii vinovaților, considerăm că, în cazul în care verdictul investigațiilor interne se va lăsa așteptat, apelul la Tribunalul Internațional de la Haga este complet justificat.



13 august 2018

Catre Ministrul de Interne
Catre Seful Jandarmeriei,

Organizația Pen România protestează împotriva felului în care au fost molestați protestatarii pașnici din Piața Victoriei din București în ziua de 10 august. Acest abuz al jandarmilor maculează imaginea României și pune în lumină o nerespectare vădită a drepturilor omului în țara noastră. Este inadmisibil ca la 28 de ani de la prăbușirea regimului comunist, unii jandarmi să se comporte cu o violență și o brutalitate care ne aduc aminte de defunctul regim Ceaușescu ori de primul regim Iliescu, din timpul mineriadelor din 1990. Un asemenea comportament nu ar trebui să mai existe în prezent.

Pen România


In sprijinul lui Oleg Sentsov/Take action for Oleg Sentsov

În sprijinul lui Oleg Sentsov

Am auzit de el pentru prima dată acum aproape un an, în septembrie 2017, la Congresul PEN International de la Lvov, Ucraina. Într-o sală a Universității orașului, cîteva zeci de participanți, din sutele prezente, am vizionat filmul „The Trail: The State of Russia vs Oleg Sentsov” (Procesul: statul Rusiei împotriva lui Oleg Sentsov). Creat cu ajutorul și pus în circulație de European Film Academy din Berlin chiar în 2017, filmul este un documentar sobru despre situația unui încă tânăr regizor și scenarist ucrainean, care a îndrăznit să se opună colosului rusesc după anexarea provinciei sale natale, Crimeea, în februarie-martie 2014.

Născut în 1976, Oleg Sentsov nu era un necunoscut în patria sa. Filmul său Gamer, din 2011, fusese un succes la festivalurile internaționale occidentale și-l propulsaseră în avanscena culturală ucraineană. Sentsov pregătea un al doilea lungmetraj, Rhino, când mișcarea de protest Euromaidan izbucnită în noiembrie 2013 l-a determinat să renunțe și să se implice activ în rândurile ei. Sentsov a devenit un activist al organizației AutoMaidan, care, în timpul crizei din Crimeea din 2014 a furnizat alimente și ajutor trupelor ucrainene. Sentsov a declarat public că nu recunoaște alipirea Crimeii la Rusia. A fost arestat în mai 2014 sub acuzație de „complot terorist” împotriva Rusiei și, ca cetățean acum rus al Crimeii anexate, a fost condamnat în 2015 la 20 de ani de închisoare. Ministerul afacerilor externe ucrainean a declarat acest proces o sinistră „farsă judiciară”. Sentsov, care și-a declarat constant nevinovăția, a ajuns în cele din urmă într-o închisoare din Siberia.

Continue reading

Protest al PEN România în sprijinul jurnalistului german Paul Arne Wagner



PEN România, filiala română a PEN International, organizație care cu aproape un secol în urmă și-a stabilit drept țel suprem și sens al existenței apărarea drepturilor oamenilor de litere (scriitori, eseiști, jurnaliști etc.) și în principal a libertății lor de exprimare, protestează față de arestarea și reținerea timp de aproape două ore a jurnalistului german Paul Arne Wagner, aflat pe 20 iunie a. c. în Piața Victoriei spre a consemna la fața locului şi informa publicul larg cu privire la desfășurarea protestelor antiguvernamentale care au avut loc la data respectivă.

Considerăm drept anacronic faptul că, în anul 2018, într-o țară membră a Uniunii Europene și a NATO, un jurnalist poate fi arestat numai pentru că își practică meseria. Dar ne îngrijorează şi presiunile exercitate asupra domnului Wagner pentru a semna, în schimbul eliberării, un document straniu de tip mea culpa, al cărui conținut nu i-a fost tradus.

Printre membrii PEN România se numără luptători tenace, consecvenți, pentru drepturile omului, pentru garantarea și respectarea libertăților democratice individuale și colective, pentru instaurarea, menținerea și respectarea principiilor statului de drept în litera și în spiritul lor. Ei sunt foști dizidenți și luptători anticomuniști, inamici declarați și neîmpăcați ai oricăror forme de totalitarism, participanți, în funcție de generațiile din care facem parte, la protestele de la Brașov din anul 1987, la Revoluția anticomunistă din Decembrie 1989, la protestele-maraton din Piața Universității și, nu în ultimul rând, la conflictele violente cu „detașamentele” agresive ale minerilor chemați a „restabili ordinea constituțională amenințată” de „golanii” anilor 1990.

Din toate aceste motive, PEN România nu poate să nu ia atitudine în mod hotărât împotriva tendințelor brutale de intimidare a cetățenilor care participă la proteste antiguvernamentale, împotriva arestării lor pentru exercitarea acestui drept constituțional elementar, împotriva transformării, la presiunile puterii politice, a acestui drept profund legal și garantat prin Constituție într-o infracțiune, într-un pretext pentru privarea de libertate, într-o falsă ilegalitate, împotriva tentativelor de acreditare prin mijloace de forță brutală, amintind de trecutul nostru totalitar încă nu prea îndepărtat, a ideii că protestele împotriva puterii politice reprezintă încălcări ale legii.

Ne exprimăm speranța că în România, stat membru în Uniunea Europeană şi în NATO, nu se vor repeta asemenea derapaje care ar putea pune sub semnul întrebării caracterul democratic al vieții sociale şi politice din țara noastră.


PEN Romania supports the German Journalist Paul Arne Wagner
PEN Romania, a member of PEN International, an organization that in its almost centennial activity, observed the ultimate goal of protecting the rights of authors (fiction writers, essayists, but also vocational journalists), and first of all their unalterable right to free expression, firmly condemns the arrest and unlawful detention for almost two hours of the German journalist Paul Arne Wagner, who, on June 20, in his full professional capacity, was covering a massive anti-government and anti-corruption protest in Victory Square, Bucharest, Romania. We consider a despicable anachronism the fact that, in 2018, in a NATO and EU country, a journalist cam be arrested under the sole accusation that he or she is fulfilling the task of informing the public. But we are even more concerned about the pressures to which Mr Wagner has been subjected, to make him sign, in exchange for his liberation, a mea culpa of sorts – a document whose content hasn’t been previously translated to him.

PEN Romania counts among its members dedicated and determined fighters for human rights, for the individual and collective civic liberties,, for the instauration, maintain and observance of the rule of law. They are the ex-dissidents and conscience objectors that faced the Communist dictatorship, sworn enemies of any breed of totalitarianism, participants, according to the generation to which they belong, to the Brașov protests of 1987, to the revolution of December 1989 that ended the tyranny of Nicolae Ceaușescu, to the 1990 marathon-protests in the University Square, and who last but not least were deeply affected by the brutal intervention of miners “assault battalions”   called in to “restore the constitutional order” allegedly threatened by the protesters labeled as “jerks” by the neo-Communist governors of 1990.

This legacy both entitles and obliges PRN Romania to take a firm positions against the brutal tendencies of intimidating citizens participating to anti-government protests, against their unlawful arrest for the simple fact of exercising this fundamental constitutional right, against political pressures aimed at transforming this right in an alleged crime, against the tendencies of using physical force, in a manner resounding with our not to remote totalitarian past, for creating the perception that protests against temporary detainers of the political power would represent serious breaches of the law and threats to social order.

PEN Romania expresses the hope that, in a NATO and EU country, such dangerous lapses into brutal arbitrariness will not be reiterated, under the provision that they would definitely call into question the democratic nature of social and political life in our country.



Back to top

Excelenței-Sale D-lui Ambasador al Ucrainei la București, Oleksandr Bankov


Excelenței-Sale D-lui Ambasador al Ucrainei la București,

Oleksandr Bankov

București, 19.06.2018


Excelența Voastră,


PEN România își exprimă speranța că relațiile dintre Ucraina și România se vor dovedi pe termen lung la fel de constructive și cordiale pe cît sînt cele pe care Centrul nostru le întreținem cu PEN Ucraina.

PEN România și-a exprima public admirația și susținerea pentru confrații noștri ucraineni, aflați în prima linie a luptei dramatice pe care țara Domniei Voastre o duce pentru suveranitate, democrație și integrare europeană.

De asemenea, PEN România susține apelul internațional lansat, cu ocazia debutului Campionatului Mondial de Fotbal de la Moscova, în favoarea lui Oleg Sențov, cunoscutul regizor ucrainian condamnat în mod abuziv la 20 de ani de colonie penitenciară pe teritoriul Federației Ruse. Considerăm că eliberarea d-lui Sențov, și a celor mai bine de șaptezeci de deținuți politici ucraineni de pe teritoriul Federației Ruse, trebuie să reprezinte o prioritate pentru acțiunea diplomatică europeană și internațională.

Date fiind cele de mai sus, veți înțelege amplitudinea șocului moral pe care l-am resimțit la vestea descinderii efectuate de serviciile special SBU ale statului pe care Excelența-Voastră îl reprezintă, la sediul Centrului Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți, în data de luni 11 iunie a.c. Ca urmare, președintele Centrului Eudoxiu Hurmuzachi, poetul Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române, a fost reținut de aceste forțe polițienești și supus unor tratamente absolut inacceptabile.

Pretextul pentru această acțiune polițienească brutală a fost stupefiant, declarațiile publice emise de SBU mergînd în sensul criminalizării unor manifestații pașnice, culturale și academice, de celebrare a Centenarului Marii Uniri. După cum Excelența Voastră știe, publicul din țara noastră percepe acest eveniment consumat acum un secol drept emergența unui proiect nu doar etno-național, ci deopotrivă democratic și european. Evident că și comunitatea românilor din Ucraina rezonează cu solemnitatea acestui moment și îl consideră, în mod firesc, drept un prilej de afirmare a coeziunii culturale a tuturor românilor, dintr-o perspectivă în care valorile care ne definesc sînt inseparabile de valorile general-europene. Celebrarea Unirii realizate în 1918, la sfîrșitul primului război mondial, nu are, nici în interiorul României, și nici în rîndurile comunităților românești din afara granițelor, nici un fel de conotație revizionistă, revanșardă sau xenofobă.

În aceste condiții, intervenția serviciilor secrete în desfășurarea unui eveniment cultural pare să ne reamintească direct de coșmarul totalitar de care speram că partea noastră de lume s-a eliberat definitiv.

Apelăm la Excelența Voastră cu rugămintea de a transmite Guvernului și Președinției Ucrainei protestul nostru ferm și profunda noastră indignare în fața acestui mod incalificabil de a supune cultura la regimul forței brute. Precizăm că PEN România reacționează în această situație cu aceeași energie și în baza acelorași principii ca atunci cînd se exprimă în apărarea drepturilor civice, culturale și politice ale tuturor comunităților etnice din România. PEN-România își exprimă respectul pentru toate comunitățile etnice din țara noastră și consideră că e de datoria sa să protesteze energic în situația în care statul român nu și-ar respecta obligațiile morale și constituționale de protejare a identității acestor comunități (inclusiv, evident, a celei ucrainene). Așadar, în raport cu statul pe care Excelența-Voastră îl reprezintă, PEN România exprimă absolut aceleași exigențe pe care le exprimă și față de propriul nostru stat.

Încheiem exprimînd speranța că vom evita ironia amară a situației ca, după ce PEN-România a susținut cauza suveranității, libertății și democrației ucrainene în toate forurile și ocaziile internaționale, să ne vedem siliți să ne mobilizăm pentru a atrage atenția aceleiași comunități internaționale asupra abuzurilor și presiunilor la care sînt supuși confrații și conaționalii noștri din Ucraina vecină.


Primiți vă rugăm, Excelență, expresia deplinei noastre considerații.




Letter of PEN Romania to the Ambassador of Ukraine in Romania,

Mr. Oleksandr Bankov

Bucharest, June 19, 2018

Your Excellency,

PEN-Romania expresses the hope that the relations between Ukraine and Romania will prove to be in the long run as constructive and cordial as those between our PEN Center and PEN Ukraine. PEN Romania expressed repeatedly its admiration and support for our Ukrainian colleagues, who act on the forefront of the dramatic struggle their country leads for sovereignty, democracy, and European integration.

At the same time, PEN Romania supports the international call, launched at the symbolic moment of the opening, in Moscow, of the World Football Championship, for the support of Oleg Sentsov, the Ukrainian film director sentenced by a kangaroo court to 20 years of detention in a penitentiary colony in the Russian Federation. In our view, the liberation of Oleg Sentsov and of the more than 70 Ukrainian political prisoners detained on the territory of the Russian Federation should represent a priority of European and international diplomacy.

Given the above, Your Excellency will understand the magnitude of the moral shock we experienced when we were informed that, on June 11, the Ukrainian special forces, the SBU, raided the headquarters of the Romanian Cultural Center Eudoxiu Hurmuzachi in Chernivtsi. In these circumstances, Mr Vasile Tarațanu, a distinguished poet and honorary member of the Romanian Academy, was detained and subjected to inacceptable pressures.

The reason officially invoked for this stupefying operation consisted in the criminalization of a peaceful cultural and academic event that celebrated the Centennial of what Romanians call their Great Union of 1918. As your Excellency certainly knows, the Romanian public perceives this festive opportunity as the celebration of the emergence not only of an ethno-national, but of a democratic and European long-term political and cultural project for Romania. The Romanian community in Ukraine naturally resonates with the solemnity of this moment, seen as an opportunity of promoting our common culture from a point of view that intimately associates our defining values with the general-European ones. Neither within Romania, nor among the Romanian communities from outside Romania’s borders has the celebration of the Union of 1918 any revisionist, vengeful, or xenophobic connotations.

Under these circumstances, the disruption of a cultural event by the special SBU services recalls the totalitarian nightmare that we usually tend to consider as extinct in our part of the world.

We thereby call on Your Excellency to remit to the Ukrainian Government and Presidency our firm protest and our profound indignation regarding this unspeakable manner of submitting culture to the rule of brutal force. We also ascertain that, in reacting to the said circumstances, PEN Romania acts with the same energy and premised on the same principles as when we stand for the civic, cultural, and political rights of ethnic communities in Romania. PEN Romania constantly expressed its respect for all ethnic communities in our country and considers it its duty to protest whenever the Romanian state would fail to respect its moral and constitutional obligations of protecting the identity of these communities (including, of course, the Ukrainians in Romania). Consequently, PEN Romania expresses the same exigencies toward the State Your Excellency is representing as the ones to which we hold responsible our own State.

In the end allow us to express the hope that we will all be able to avoid the bitter irony of a situation in which, after having supported the cause of Ukrainian sovereignty, freedom, and democracy wherever and whenever the opportunity arose, PEN Romania will have to mobilize its resources and communication network in order to make the international public aware of the abuses and pressures to which our ethnic Romanian colleagues are subjected in neighboring Ukraine.


Please, accept, Your Excellency, the expression of our highest regards.



*Text published initially on


Back to top


Premiul PEN Doina Cornea pentru Dorin Tudoran (Iunie 2018 Sighisoara)



Dorin Tudoran a primit Premiul Doina Cornea din partea PEN România

Sîmbătă, 2 iunie 2018, la finalul întîlnirii de trei zile cu tema „Literatura în timpurile propagandei” pe care a organizat-o la Sighișoara, PEN România i-a acordat Premiul Doina Cornea (acum înființat) scriitorului și disidentului Dorin Tudoran. Aflat departe de România,  acesta a declarat: „Ideea instituirii unui Premiu Doina Cornea este excelentă. Chiar și de la distanță se vede limpede că România se află, din nou, într-o zodie în care este mare nevoie de (re)activarea unui spirit «Doina Cornea».(…) Am scris cîndva că, din nefericire, premiile mai mult despart oamenii decît îi aduc împreună. (…) Dar cum aș putea refuza un premiu care poartă numele doamnei Doina Cornea? Cine m-ar putea înțelege? Cum ar putea? De ce ar trebui să o facă? Așadar, îmi asum, alături de voi, care v-ați gîndit la mine, riscul de a stîrni potențiale nemulțumiri printre cei care se vor considera nedreptățiți că premiul o ia spre mine. Îl accept cu speranța că dna Cornea ar fi considerat că îl merit, dacă premiul ar fi fost instituit pe vremea cînd era încă în viață această conștiință excepțională. Celor care au ales numele meu – mulțumiri. (…) În ceea ce privește valoarea financiară a premiului, vă rog să folosiți acești bani cum găsiți mai bine de cuviință. Poate îi oferiți, ca un semn de încurajare a Simțului Civic, unuia dintre cei mai tineri exponenți/uneia dintre cele mai tinere exponente a acestei virtuți de care Cetatea are foarte mare nevoie.”


On June 2nd, 2018, at the end of the international symposium called “Literature in times of propaganda”, organized in Sighișoara, PEN Romania announced the establishment of the “Doina Cornea” Prize, after the recent passing of this remarkable woman, a symbol of Romania’s anti-communist dissidence. The “Doina Cornea” Prize was awarded to the renowned Romanian writer Dorin Tudoran. Mr. Tudoran has been an emblematic figure of the Romanian intellectual opposition to Ceaușescu’s authoritarian regime during the 1980’s. In a salutary way, his dissidence was supported at that time by PEN America. Mr. Tudoran couldn’t attend the awarding ceremony, but sent a message stating that: “The idea of establishing a “Doina Cornea” Prize is excellent. Even from afar it becomes ever clearer that Romania is now under a sign of fate that requires the (re)activation of a “Doina Cornea” spirit. (…) I once wrote that, unfortunately, prizes rather divide people than bring them together. (…) But how could I refuse a prize that carries the name of Mrs. Doina Cornea? Who could understand that? Therefore, alongside those who designated me, I assume the risk of potential complaints from those who would see themselves as more entitled. I accept the prize, hoping that Mrs. Cornea had considered that I deserve it, if the prize would have been established while her exceptional consciousness was still active among us. Regarding the financial value of the prize, maybe you could offer it, as a sign of encouragement of the Civic Spirit, to one of the youngest exponents of this virtue, of which the community is always in urgent need”.

Back to top

Literatura in timpurile propagandei


Întâlnirea scriitorului german Jurgen Jankofski cu elevii de la Liceul “J. Haltrich” si cu cartea acestuia pentru copii “Anna Hood”


Avertisment cu privire la efectele noilor măsuri ale Codului Fiscal asupra culturii române și a libertății de expresie

În România se află, în momentul de față, în curs de aplicare o modificare prin ordonanță de urgență a Codului Fiscal care produce o profundă îngrijorare în rândurile scriitorilor, traducătorilor, jurnaliștilor și, în general, ale agenților independenți de cultură, profesioniști ai libertății de expresie. Este vorba de obligativitatea achitării în avans, pentru anul 2018, a taxelor însumând contribuția la asigurările sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate calculate automat prin extrapolare, în baza veniturile realizate din „activități independente” în anul anterior (2017) și care depășesc un anumit prag.

Or, această decizie pune mai multe probleme grave de principiu și de logică elementară, la mai multe niveluri. În primul rând, în baza cărei logici ar putea fi cineva de acord să se lase pre-prelevat, adică să achite taxe pentru un venit care nu a fost realizat – și pe care nu știe dacă îl va realiza? Tocmai pentru că este vorba de venituri realizate din „activități independente”, acestea nu sunt predictibile, ci, în covârșitoarea lor majoritate, neregulate, ocazionale, chiar incerte, această particularitate devenind cu atât mai acută în cazul veniturilor realizate din drepturi de proprietate intelectuală și drepturi de autor cum sunt cele realizate de scriitori, de traducători și de jurnaliști. Un exemplu grăitor: aplicațiile pentru finanțări publice ale unor proiecte culturale, din care se întreține preponderent sectorul cultural independent, cum ar fi acelea efectuate prin Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), sunt intra-anuale (primăvară-toamnă, de obicei), astfel încât nu pot fi prezumate de la un an la altul.

În al doilea rând, punerea la un loc, în aceeași categorie-oală sau categorie-vagon, a veniturilor realizate din activități comerciale, prestări de servicii, dividende, dobânzi, chirii, contracte civile, activități agricole etc. cu drepturilor de autor obținute din scris constituie o brutalitate de judecată și o nedreptate în plus la adresa unei categorii și așa defavorizate și precare precum cultura scrisă. Pe scurt, aplicare acestei măsuri va avea un efect inedit și total de CENZURĂ, INTERZICÂND, de facto, atât cultura română vie, cât și, în general, libertatea de expresie. Aduși la faliment prin acest DICTAT FISCAL dintr-o situație deja precară, aflați în imposibilitatea de a-și achita aceste taxe atât de pripit adoptate, mulți dintre membrii organizației noastre (dar nu numai) riscă să se regăsească, foarte curând, în închisoare – la propriu.

Luând act de extrema gravitate a acestei situații, PEN România solicită Guvernului (emitentul ordonanței de urgență care a introdus această modificare a Codului Fiscal), Parlamentului și Președinției României reanalizarea de urgență a acestei decizii dictatoriale și, dacă nu exceptarea, de ce nu ?, de la achitarea unor taxe și impozite a scriitorilor, traducătorilor și jurnaliștilor (așa cum beneficiază alte categorii profesionale), în orice caz adecvarea tratamentului fiscal la specificul activității lor, deci tratarea atent diferențiată a creatorilor de cultură, profesioniști și campioni ai libertății de expresie.

PEN România înțelege, de asemenea, să informeze cu privire la această situație de maximă gravitate toate organismele internaționale interesate, începând, firește, cu PEN Internațional.

PEN România


Text apărut și în revista Observator Cultural, nr.907, 25-31 ianuarie 2018:

La dispariția Regelui Mihai


PEN România resimte o enormă tristeţe la săvârşirea din această lume a Regelui Mihai.

Într-un context istoric cinic şi atroce în care demnitatea a reprezentat o vulnerabilitate, Regele Mihai a ales să fie demn – înţelegând de la bun început preţul pe care avea să îl plătească pentru aceasta.

Demnitatea în faţa unei istorii ieşite din matcă şi virulent anti-umane a reprezentat dintotdeauna una dintre valorile esenţiale ale organizației PEN. Cel mai adesea, din raţiuni care ţin de slăbiciunile noastre omeneşti, această demnitate eroică e o ficţiune pe care scriitorii încearcă să o facă pe cât posibil mai convingătoare – în speranţa că aspirațiile lor etice şi pedagogice vor acționa, în moduri subtile dar eficiente, asupra realității.

Regele Mihai a fost unul dintre rarii bărbaţi de stat ai modernităţii care au dat conţinut concret acestei ficţiuni etice. Viaţa sa a fost o demonstraţie exemplară a faptului că demnitatea nu e condamnată să rămână o ficţiune.

Despărţindu-ne de Regele Mihai, ne revine să perpetuăm acest imperativ al demnităţii în faţa istoriei, pe care Majestatea Sa l-a întrupat fără rest.

PEN România


Declaratie PEN – pentru Laura Ioana Florescu

Incriminare pentru un volum de poezii,

discriminare pentru invaliditate


O analiză de Radu Sergiu Ruba


O societate cu adevărat civilizată nu limitează sub nicio  formă capacitatea şi dorinţa de muncă a cetăţenilor săi, nu blochează intenţiile lor de expimare în plan public, nu culpabilizează actul de creaţie şi nici nu instituie amenzi asupra beneficiilor de pe urma operei, nu asimilează invaliditatea sau dizabilităţile umane neantului şi se fereşte, în actele sale normative, de formulări dezumanizante, inumane sau antiumane.

Din nefericire, toate aceste grave carenţe, practic, vicii, ale legislaţiei şi administraţiei din ţara noastră, ies la iveală odată cu cazul d-nei Laura Ioana Florescu.

Continue reading


Marți, 3 octombrie 2017, orele 16.00 – 20.00
Sala mică de concerte a Filarmonicii „George Enescu” 
(Str. Franklin 1-3, București)

       Muzeul Național al Literaturii Române, la inițiativa PEN România și împreună cu  Filarmonica „George Enescu”, organizează Simpozionul Mișcarea Paul Goma – 40 de ani, eveniment care va avea loc marți, 3 octombrie 2017, în intervalul orar 16.00 – 20.00, în Sala mică de concerte a Filarmonicii „George Enescu”.

La simpozionul Mișcarea Paul Goma – 40 de ani sunt invitați să participe scriitori, exegeți, cercetători apropiați istoriei disidenței din România și ai cazului Paul Goma: Mariana Sipoș, Virgil Tănase, Radu Filipescu, Marius Oprea, Flori Bălănescu, Bogdan Crețu și Liliana Corobca. Întâlnirea va fi deschisă de Andrei Dimitriu, Directorul General al Filarmonicii „George Enescu”, gazda evenimentului, Magda Cârneci, Președinte PEN Club România, și de Ioan Cristescu, Directorul Muzeului Național al Literaturii Române. Vor coordona și modera simpozionul Magda Cârneci și Caius Dobrescu, reprezentanți ai PEN Club România.

În cadrul simpozionului, vor fi proiectate fotografii și fragmente din filmul documentar Strict secret: Paul Goma, realizat de Mariana Sipoș în 2005.

În deschiderea simpozionului, în Foaierul Ateneului Român va fi vernisată expoziția documentară Paul Goma – o viață, un destin, îngrijită și comentată de Mariana Sipoș, ocazie cu care publicul va avea acces la o serie de documente și fotografii inedite, altele cunoscute sau mai puțin cunoscute, din Arhiva Paul Goma. Expoziția va putea fi vizitată până pe data de 8 octombrie.

Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române.

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Contemporanul, AgentiadeCarte, publicația on-line IQool.



       PEN România își exprimă tristețea pentru dispariția lui Liu Xiaobo, întâmplată pe 13 iulie 2017. Moartea lui în închisoare, în urma unui cancer virulent pe care nu l-a putut trata, rămâne o pată pe reputația Chinei din punct e vedere al legilor internaționale și al drepturilor omului.

       Scriitor și activist, președinte al Centrului PEN chinez independent, Liu Xiaobo (1955-2017) a fost unul dintre cei mai cunoscuți disidenți ai regimului de la Beijing și un luptător tenace împotriva tiraniei și a lipsei de libertate a cuvântului. După mai multe arestări de-a lungul anilor, ultima condamnare, din 2009, l-a aruncat în închisoare pentru alți 11 ani. În 2010, Liu Xiaobo a primit Premiul Nobel pentru Pace, pe care nu l-a putut onora. El a fost un prieten și un exemplu pentru toți scriitori din lume care luptă împotriva nedreptăților cu ajutorul cuvântului. PEN România îi va onora spiritul printr-o lectură publică în luna septembrie la București.



Klaus Iohannis, preşedintele României, a acordat la Cotroceni Ordinul „Meritul cultural“ în rang de Cavaler organizaţiei PEN Club România.

Luni, 15 mai, Calea Victoriei 151

Urcăm la timp sau cu mici întîrzieri la mansarda Casei Filipescu-Cesianu pentru deschiderea oficială; de pe Facebook era deja de notorietate aniversarea Andreei Drăghicescu de la MNLR; PEN România îi aduce un buchet de flori și mulțumiri pentru munca ei dedicată aniversării noastre; echipa lui Christel Ungar, de la emisiunea de limbă germană de pe postul național de televiziune, își reperează în sală personajele de dialog: Regula Venske, președinta PEN Germania, Caius Dobrescu, vicepreședintele PEN România; în prezidiu se așază pentru cuvintele de salut: Magda Cârneci, președinta PEN România, Jarkko Tontti, reprezentant al PEN International și al PEN Finlanda, Mirel Taloș, vicepreședintele ICR, Horia Iova, responsabil Relații Publice la Muzeul Municipiului București, gazda noastră. Last but not least, Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, cel fără de care…; revenind la PEN și la prima seară din programul aniversării, consemnăm că, după discursuri, s-a ieșit în grădină, la un pahar cu vin, cu vorbe, bufet cu delicatețuri, microfoane cu interviuri date pentru TVR, cu Gabriela Adameşteanu, Caius Dobrescu, Bogdan Ghiu, Carmen Mușat, Cezar Paul-Bădescu, Simona Grazia-Dima, Ioana Ieronim, Adina Dinițoiu, Emilian Galaicu-Păun, Nora Iuga, Alex Goldiș, cu reprezentanții Centrului PEN din Ungaria, Ferenc Temesi și Deak Csillag, cu care am derulat cîteva amintiri de la aniversarea celor 90 de ani de existență ai PEN-ului maghiar, din septembrie 2016, cu toți invitații noștri de la centrele PEN din Europa și din Asia. Continue reading





Organizatori: Primăria Municipiului București, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti

Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii și Identității Naționale

Co-organizatori: Institutul Cultural Român, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, PEN România

Parteneri: Muzeul Municipiului București – Casa Filipescu-Cesianu, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Universitatea Hyperion – Facultatea de Arte, Grupul pentru Dialog Social, Mușat & Asociații, Librăriile Humanitas, Point, Green Hours jazz-café, Bistro by Green Hours, Euro CulturArt, Clubul UNESCO-Adolescenții, Tramvaiul 26, VINARTE, Cafeneaua critică

Coproducător: Radio România Cultural

Parteneri media:

Un eveniment reflectat de: TVR 3

Eveniment recomandat de: RFI România

Parteneri media: România liberă,, Accente, Observator cultural, Radio România Cultural, Suplimentul de cultură, Romania Journal, Bookaholic, Agenția de carte, Semne bune, BookMag, LiterNet, Ceașca de cultură, Filme și Cărți, Ziarul Metropolis,, Contemporanul, IQool

Proiect co-finanțat de AFCN – Administraţia Fondului Cultural Naţional


LUNI, 15 mai

Casa Filipescu-Cesianu – Sala Lapidarium, Calea Victoriei 151

18.00:  PEN România 95 – Deschidere oficială


            Mirel Taloș, Vicepreședintele Institutului Cultural Român

            Magda Cârneci, Președintele PEN România

            Kätlin Kaldmaa, Secretarul General al PEN International, PEN Estonia

            Jarkko Tontti, PEN International, PEN Finlanda

            Ioan Cristescu, Directorul Muzeului Național al Literaturii Române

            Amfitrion: Adrian Majuru, Directorul Muzeul Municipiului București


MARȚI, 16 mai

Sediul GDS – Grupul pentru Dialog Social, Calea Victoriei 120

10.00-13.00:   Dezbatere PEN România 95 – National Histories of PEN Clubs

       Moderator: Magda Cârneci

       Intervenții: Entela Safeti Kasi (Albania), Gueorgui Konstantinov (Bulgaria), Olga

      Walló (Republica Cehă), Nadežda Čačinovič (Croația), Gil-Won Lee (Coreea),

      Kätlin Kaldmaa (Estonia), Jarkko Tontti (Finlanda), Sylvestre Clancier (Franța),

     Regula Venske (Germania), Mykola Riabchuk (Ucraina); Ana Blandiana, Denisa      Comănescu, Simona-Grazia Dima, Caius Dobrescu, Mariana Gorczyca, Dan

     Horațiu Popescu (România)


Sediul MNLR, Nicolae Crețulescu 8

16.00-17.00: Lansare: Antologia PEN România 95, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2017

       Deschidere expoziție: PEN România 95

       Invitați: Gabriela Adameșteanu, Mircea Martin, Magda Cârneci, Caius Dobrescu

       Moderator: Ioan Cristescu


Green Hours jazz-café, Calea Victoriei 120

20.30:   PEN România 95 – Lecturi publice de poezie:

Constantin Abăluță, Dan Anghelescu,

Svetlana Cârstean, Simona-Grazia Dima, Emilian Galaicu-Păun (Republica Moldova), Ioana Nicolaie, Adrian Popescu, Radu Sergiu Ruba, Eugenia Țarălungă, Radu Vancu, Ioan Vieru, Călin Vlasie, Claudia Voiculescu

              Muzica: Mircea Tiberian și Nadia Trohin

Moderator: Magda Cârneci


MIERCURI, 17 mai


Centrul Cultural Palatele Brâncovenești – Sala de conferință „Marin Preda”, Valea Parcului 1, Mogoșoaia

11.00-13.30:   Dezbatere PEN România 95 – Displaced cultures in a globalized world

                        Moderator: Caius Dobrescu

                        Intervenții: Gueorgui Konstantinov (Bulgaria), Nadežda Čačinovič                         (Croația), Katica Kulavkova (Fosta Republică Iugoslavă a                         Macedoniei), Emilian Galaicu-Păun (Republica Moldova),                         Veronika Dintinjana (Slovenia), Haydar Ergülen (Turcia), Mykola                         Riabchuk (Ucraina), Szöcs Géza (Ungaria); Gabriela                                                 Adameșteanu, Svetlana Cârstean, Ruxandra Cesereanu,                         Simona-Grazia Dima, Bogdan Ghiu, Alex Goldiș, Mariana                         Gorczyca, Claudiu Komartin, Angelo Mitchievici, Carmen Mușat,                         Radu Vancu, Miruna Vlada (România)


13.30-14.00: PEN România 95 – Închidere oficială 


Hol Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88

21.30:  Cocktail de rămas bun și de bun venit




Pe 21 martie, dată ce, în Calendarul UNESCO, marchează World Poetry Day, Ziua internațională a poeziei, membri și prieteni ai PEN Romania au organizat lecturi de poezie în mai multe orașe ale țării. Lecturile au fost dedicate poetei și romancierei Asli Erdogan (Turcia) și poetului Ernesto Cardenal (Nicaragua), ambii aflați sub presiuni și amenințări constante din partea autorităților statelor în care trăiesc.

Le mulțumim cu toată căldura colegilor noștri care au făcut posibilă această rețea vibrantă de evenimente lirice, ca și colaboratorilor lor entuziaști, pe care îi dorim alături în toate inițiativele PEN România:












The Drone case.
PEN Romania’s Protest against an unusual Abuse of the Authorities

On February 5th, Cătălin D. Constantin, author, editor, and associate professor of cultural anthropology at the University of Bucharest, Romania, was taken by representatives of the public force from the Piața Victoriei (Victoriei Square), a central location in Bucharest where around 300,000 people were currently demonstrating against measures taken by the Romanian Government that threatened an ongoing anti-corruption campaign. Mr Constantin was brought to a police constabulary and, after several hours of harassment and interrogation, he was notified that he was criminally prosecuted for having used a non-registered civil drone in order to take panoramic images of the square.

By manipulating the lack of specific provision in the Romanian legislation regarding this type of technological device, the inquiring authorities abusively assimilated Mr Constantin’s civil drone with a “non-registered aircraft missing a navigation certificate”. This discretionary assimilation was meant to support the conclusion that the registration tax Mr Constantin were supposed to pay was the one charged from a regular airline for a regular airplane. Consequently, the piloting of an unregistered flying device would entice a sentence of three to seven years in prison.

In our view, these proceedings are instruments of pressure and intimidation used against Mr Cătălin D. Constantin for having exercised his civic right of protesting against an abusive measure of the Romanian Government. It should be added that this measure has been publically condemned by PEN Romania, with the support of PEN International, and that it also generated the criticism of prominent representatives of the European Union. It is also obvious to us that the pressures exercised over Mr Constantin as well as over other participants to the same wave of anti-government manifestations who face similar charges, are meant to discourage civic protest in general.

In our view, this is an extreme case of using public institutions in the private interest of the majority in the Romanian Parliament that supports our acting Government. But even more severe and disquieting is the brutality with which, under such a shallow pretext, the authorities infringed on the right to free expression of opinions and ideas – a principle and a value for the protection
of which PEN International was created in the first place. As if these abuses weren’t enough, we have to note that Mr Constantin was brutally prevented from the exercise of his profession, since, besides his totally legal and legitimate participation to the popular protest, he was on the said premises in his scientific capacity, doing research for an international project of analyzing the symbolic functions, more often than not political, of the public squares of European cities.

We should add that, besides the indignation generated by any abuse against the freedom of expression, we resent this case as a violation of the rights of a fellow writer. In his anthropological work, Mr Constantin employs the same means of empathy and expressiveness as the poets, playwrights, essayists, and novelists that convene in our association. His works expose a distinct literary quality which, in our view, fully qualifies him as an accomplished author.
Therefore we feel that the pressures exercised against Mr Constantin affect, offend, and outrage us all, as members of an international association dedicated to the protection of the civic rights of writers.

Considering the above circumstances, PEN Romania imperatively urges the Romanian authorities to drop immediately and unconditionally all the charges and the investigative procedures launched against our esteemed colleague Cătălin D. Constantin.


Back to top



La data de 12 februarie 2017, un tribunal din Nicaragua a redeschis o acțiune juridică intentată poetului și preotului Ernesto Cardenal. Printr-o notificare publicată în cotidianul guvernamental acuzatului i s-a pus în vedere că trebuie să achite o sumă echivalentă cu 800.000 de dolari americani, ca „daune”, în urma unei dispute legate de un teren situat pe insula Solentimane, unde poetul a fondat o comunitate de artiști și a creat celebra sa operă Crezul de la Solentiname. Cardenal, astăzi în vîrstă de 92 de ani, a descris cazul ca „persecuție politică”. În anii 1990, Ernesto Cardenal a părăsit Partidul Sandinist al președintelui Daniel Ortega, după ce l-a acuzat pe Ortega că monopolizează puterea.

Pînă în acel moment, Cardenal a fost una dintre figurile marcante ale stîngii radicale reprezentate de mișcarea sandinistă și a îndeplinit funcția de ministru al culturii.

Alături de PEN International și de PEN Nicaragua, PEN România solicită ferm ca acuzațiile formulate împotriva lui Cardenal să fie retrase imediat și necondiționat.

Alături de PEN International și de PEN Nicaragua, PEN România își exprimă întreaga solidaritate cu poetul și scriitorul Ernesto Cardinal, a cărui operă extraordinară este respectată în întreaga lume, recunoaștere pentru care stau mărturie premii dintre cele mai prestigioase.

În perioada luptei împotriva regimului dictatorial instaurat în Nicaragua de Anastasio Somoza, Ernesto Cardenal s-a despărțit de comunitatea din Solentiname pentru a se alătura luptei împotriva opresiunii. Ceea ce a condus la distrugerea acestei comunități de către gărzile lui Somoza și la sacrificiul suprem al multora dintre cei ce au îmbrățișat cauza revoluției ca membri ai guerillelor anti-Somoza.

După căderea acestui regim, Ernesto Cardenal s-a pus în slujba poporului nicaraguan ca ministru al culturii și și-a dedicat viața scrisului și opoziției față de toate formele de opresiune.

În opinia noastră, critică lui curajoasă și directă a situației în care se află Nicaragua sub conducerea lui Daniel Ortega i-a atras această persecuție. Activitatea lui Cardenal a fost în mod repetat blocată prin implicarea sa într-un proces care, din punctul nostru de vedere, are o clară motivație politică.

Procedurile juridice s-au încheiat în 2010, cu o sentință care îl achita pe Ernesto Cardenal de toate acuzațiile. Cu toate acestea, la data de 12 februarie 2017, cotidianul guvernamental La Gaceta anunța redeschiderea cazului, de data aceasta cu solicitarea unei despăgubiri de 17 milioane de cordobas.

Alături de PEN International și PEN Nicaragua, PEN România solicită autorităților din Nicaragua să înceteze imediat hărțuirea poetului Ernesto Cardenal, să retragă această acțiune din justiție și să respecte și protejeze dreptul fundamental la libertatea de exprimare, drept ce reprezintă piatra de temelie a oricărei societăți libere.


In Solidarity with Nicaraguan poet Ernesto Cardenal

16 February 2017

On 12 February 2017, a Nicaraguan court resumed a legal case against the poet and priest Ernesto Cardenal. He was notified last week via a judicial edit that was published in the state newspaper that he must pay $ 800, 000 USD as “damages” in relation to a dispute related to land located on Solentimane Island, where the poet founded a community of artists and created his famous work The Gospel of Solentiname. The 92-year-old Cardenal has described this case as “political persecution”. Ernesto Cardenal split with President Daniel Ortega’s Sandinista party in the 1990s, after accusing Ortega of monopolizing power. Before that, Cardenal had served as a leading figure of the leftist Sandinista movement and served as Minister of Culture. PEN International joins PEN Nicaragua and calls for all charges against Cardenal to be dropped immediately and unconditionally. 

PEN International and the Nicaraguan PEN Center stand in solidarity with the poet and writer Ernesto Cardinal, whose extraordinary body of work is respected across the world, garnering recognition and prestigious awards. 

During the years of struggle against the Somoza dictatorship in Nicaragua, Ernesto Cardenal left his life in the community of Solentiname to join the fight against oppression.  This led to the destruction of that community by the Somoza Guard and the death of many who had joined the revolution as anti-Somoza guerrilla forces. 

Upon the overthrow of the regime, Ernesto Cardenal served the Nicaraguan people as Minister of Culture and has dedicated his life to writing and opposing oppression in all forms.

We believe that it is his courageous, forthright criticism of the situation in Nicaragua under the government of Daniel Ortega which has led to this persecution. Cardenal has been repeatedly held hostage to a trial that we believe is politically motivated. These legal procedures were considered finished in 2010, with a judgment which cleared Ernesto Cardenal of all charges.

However, on 12 February 2017, through the official government newspaper La Gaceta, the case has been re-opened, only this time with a case against the poet Cardenal is seeking the exorbitant sum of 17 million cordobas in damages. 

PEN International and PEN Nicaragua call on the Nicaraguan authorities to cease its harassment of poet Ernesto Cardenal immediately, to withdraw this action and to respect and protect the fundamental right to freedom of expression, which is a cornerstone of any free society.

Back to top


Comunicat PEN România


Comunicat PEN România

Considerăm că ordonanța de urgență privind modificarea Codului Penal și proiectul de lege de grațiere emise de Guvernul României reprezintă un atentat de o gravitate fără precedent la bazele înseși ale statului de drept. Ne indignează profund modul discreționar și netransparent în care Guvernul României încearcă să dezincrimineze corupția manifestată în instituțiile noastre publice. Împărtășim indignarea profundă exprimată în întreaga societate civilă față de aceste acte ale Guvernului, cu atât mai mult cu cât ele lipsesc de substanță masivele eforturi de asanare a fenomenului corupției la care s-au angajat în ultimii ani nu doar structurile Justiției, ci și o mare parte a acestei societăți civile înseși.

Exprimăm, de asemenea, cu toată îngrijorarea și indignarea, convingerea că disprețul față de principiile statului de drept demonstrat de Guvernul României reprezintă un indicator lipsit de orice ambiguitate al modului în care numitul Guvern respectă valorile democratice și libertățile publice, în primul rând libertatea de exprimare. Modul de adoptare a ordonanței de urgență privind modificarea Codului Penal și a proiectului de lege privind grațierea reprezintă un pas în direcția formelor de exercitare abuzivă și discreționară a puterii care, în țări din imediata noastră apropiere (Republica Turcă, Federația Rusă), au dus la reprimarea și privarea de libertate a multora dintre confrații noștri scriitori.

PEN România își exprimă hotărârea de a utiliza toate rețelele de alertă rapidă ale PEN International pentru a face cunoscute atât aceste grave amenințări la adresa democrației și libertății, cât și încercările vibrante și curajoase ale societății civile din România de a se opune acestui incalificabil abuz.

Ana Blandiana, Gabriela Adameșteanu, Cezar Paul-Bădescu, Corin Braga, Mircea Cărtărescu, Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Al. Cistelecan, Denisa Comănescu, Nicolae Coande, Adina Dinițoiu, Caius Dobrescu, Mihail Gălățanu, Adrian Alui Gheorghe, Mariana Gorczyca, Micaela Ghițescu, Florin Iaru, Ioana Ieronim, Florina Ilis, Nora Iuga, Claudiu Komartin, Adrian Lăcătuș, Ioan Bogdan Lefter, Ion Mătiuț, Virgil Mihaiu, Angelo Mitchievici, Ioan Moldovan, Carmen Mușat, Ioana Niculaie, Simona Popescu, Ofelia Prodan, Sebastien Reichmann, Francisca Ricinski, Doina Ruști, Christan W. Schenk, Monica Spiridon, Simona Sora, Monica Spiridon, Răzvan Țupa, Radu Ulmeanu, Radu Vancu, Daniel Vighi, Călin Vlasie, Smaranda Vultur, Gelu Vlașin.

Lista rămâne deschisă tuturor scriitorilor care doresc să o semneze.


PEN Romania Statement

We consider the emergency ordinance on the modification of the Penal Code and the project of the pardon law issued by the Romanian Government as an attack of unprecedented seriousness on the very core of the rule of law.

We are deeply revolted by the discretionary and non-transparent manner in which the Romanian Government aims at decriminalizing the corruption affecting our public institutions.

We share the profound indignation expressed by civil society regarding these governmental acts, all the more so as they annihilate the massive anti-corruption efforts undertaken in the past few years not only by the department of Justice, but also by a great part of the civil society itself.

We also express, with concern and outrage, our belief that the contempt towards the principles of the rule of law displayed by the Romanian Government is an unambiguous marker of the degree to which it respects democratic values and public liberties, and first of all the freedom of speech. The manner in which the emergency ordinance regarding the modification of the Penal Code and the project of the pardon law were adopted represents a step towards the abusive and discretionary exertion of power which, in countries lying in our immediate vicinity (The Republic of Turkey, The Russian Federation), has led to the repression and deprivation of liberty of numerous fellow writers.

PEN Romania thereby expresses its determination to use all the rapid alert channels of PEN International in order to bring to public awareness these serious threats to democracy and freedom, as well as the vibrant and brave attempts of Romanian civil society to resist this infamous abuse.

The Counsel of PEN Romania

Back to top




       Cînd în comunitatea scriitoricească se conturează poziții ireconciliabile, responsabilitatea față de modul în care societatea percepe demnitatea civică a scriitorului și a literaturii este totuși comună.

În acest sens, este vital ca publicul să nu rămînă cu impresia unei ciocniri a ambițiilor, degenerînd în ceea ce englezul numește „a face comerț cu insulte”.

O asemenea situație poate fi evitată cu siguranță dacă toți cei implicați, chiar dacă de pe poziții incompatibile, se vor strădui să pună accentul pe principiile și ideile care îi animă. Continue reading


       Principala misiune a organizației internaționale PEN este aceea de a apăra libertatea de exprimare, peste tot unde este îngrădită, amenințată sau sufocată. Exercitarea plenară a profesiunii de scriitor depinde direct de respectul public acordat acestei valori cardinale a democrației. În egală măsură, asociația PEN România are datoria morală să reacționeze ori de cîte ori libertatea de exprimare este invocată pentru a cauționa discursuri ale urii. Continue reading



Declarația Centrului PEN din Republica Moldova

Despre amenințările la adresa scriitorului Constantin Cheianu și a altor jurnaliști independenți


       Centrul PEN din Republica Moldova – Filială a Organizației Mondiale a Scriitorilor, International PEN, cu sediul la Londra – protestează împotriva amenințărilor la care este supus colegul nostru, scriitorul Constantin Cheianu. Aceste amenințări vizează activitatea sa de jurnalist critic la adresa actualei guvernări din Republica Moldova. Continue reading




To Ms. Zeynep Oral
President of Turkish PEN

Bucharest, July 22, 2016


       Dear friends and colleagues of PEN Turkey,

       We write to you as fellow-writers committed to protecting and defending the freedom of expression, as well as from the perspective of a common heritage, which is the tradition of safeguarding fundamental political, social, and cultural rights in our part of the world.

       We understand and feel the terrible pressure you are under these days, and the profound indignation you resent in front of the atrocities currently perpetrated by your government under the pretext of restoring the constitutional order and of eliminating menaces from abroad. The pain experienced under such circumstances is aggravated by a consciousness of disenfranchisement: the symbolic protest available to decent human beings seems so meek compared to the disastrous inhumanity of a state turning its entire power against its own citizens. Continue reading




Dragi colegi din P.E.N. Turcia,


       Sub comunism, scriitorii din România au cunoscut dictatura, cenzura, îngrădirea libertății de exprimare, scrisul esopic, arestul la domiciliu, interzicerea drepturilor de publicare ș.a. În anii 70 dar mai ales în anii 80, politica lui Nicolae Ceaușescu și a câtorva apropiați a făcut ca viața în România să fie irespirabilă. Toate mijloacele de informare erau controlate, informațiile trucate, evenimentele distorsionat prezentate sau ascunse. Datorită regimului opresiv, scriitori importanți au fost nevoiți să ia calea exilului, Paul Goma, Dorin Tudoran, Norman Manea, Matei Vișniec sunt doar câțiva dintre ei. Alți scriitori au ales să rămână și să lupte din interior împotriva regimului totalitarist, Ana Blandiana, prima președintă PEN România după Revoluția din 1989, Mircea Dinescu, Doina Cornea fiind numele cele mai cunoscute în afara granițelor României. Continue reading


Fata de situatia actuala dramatica din Turcia, care pune in pericol
drepturi si libertati fundamentale ale democratiei, va invitam sa semnati
petitia online care a fost elaborata de citeva ONG-uri:


Scrisoare deschisă – respectarea drepturilor omului în Turcia

       În atenția: Domnului Președinte al României, Klaus Iohannis, Domnului Prim Ministru al României, Dacian Cioloș, Domnului Ministru de Externe al României, Lazăr Comănescu.

       Pe data de 15 iulie 2016, a avut loc în Turcia o condamnabilă tentativă de lovitură de stat, urmată la foarte scurt timp de anunțul făcut de președintele Recep Tayyip Erdoğan și premierul Binali Yıldırım cum că făptuitorii vor plăti prețul. Represaliile și arestările masive nu au întârziat să apară. Înaltul Consiliu al judecătorilor și procurorilor (HSYK) din Turcia a decis, la câteva ore după eșuarea loviturii de stat, demiterea a mii de judecători, aproape 25% din totalul magistraților turci. Au fost emise mandate de arestare pentru zeci de judecători din Tribunalul Suprem (Yargitay). Mii de arestări în rândul personalului militar au loc în aceste clipe. Rapiditatea cu care au fost operate arestările și numărul masiv al celor vizați sugerează că regimul actual se folosește de pretextul loviturii de stat pentru a elimina ultimele elemente de rezistență și opoziție. Ele nu vin decât să intensifice tendința de deteriorare a situației drepturilor omului în Turcia din ultima perioadă, în care mass media au fost supuse unor presiuni fără precedent din partea Guvernului, dreptul la adunări publice a fost violat, drepturile sindicale încălcate, iar cazurile de folosire excesivă a forței de către poliție s-au înmulțit. Reamintim că epurarea judiciară a precedat lovitura de stat din 15 iulie – peste 45,000 de polițiști și 2,500 de magistrați au fost transferați în 2014 de la posturile lor, o mișcare pe care mulți au considerat-o o încercare de stopare a investigațiilor de corupție și subminare a independenței justiției. Date fiind recentele derapaje anti-democratice pe care le-a cunoscut Turcia și violarea sistematică a drepturilor omului, semnalată de organizații internaționale precum Human Rights Watch sau Amnesty International, avem motive temeinice să fim alarmați cu privire la corectitudinea și legalitatea măsurilor luate de oficialitățile turce în aceste zile. Continue reading



       Clubul de lectură „Dactăr Nicu’s Skyzoid Poets”, înființat în 2015 în memoria lui Alexandru Mușina și ajuns luna trecută la a 10-a ediție, încheie acest prim sezon cu un festival național care își propune readucă în prim-plan impactul major pe care l-a avut opera și personalitatea lui Alexandru Mușina asupra literaturii române din ultimele trei decenii și asupra valurilor succesive de scriitori, oricât de diferiți, care i-au urmat. Pentru a cartografia cât mai elocvent acest spațiu al influenței lui Mușina, sunt invitați la acest festival poeți și poete din mai multe generații – pornind de la optzeciști și mergând până în stricta contemporaneitate, la tinerii autori „post-douămiiști” care îl plasează printre modelele lor fundamentale –, proveniți din centre literare și „școli” de poezie (cât mai) diverse. Continue reading


La faza națională a acestui concurs internațional au fost primite 19 manuscrise de poezie și 28 de manuscrise de proză de la tineri debutanți între 18 și 30 de ani din România și Republica Moldova.

La proză, juriul alcătuit din Gabriela Adameșteanu, Cezar Paul-Bădescu, Adina Dinițoiu, Caius Dobrescu și Magda Cârneci (coordonare juriu) a decis următoarele nominalizări, care de acum înainte se vor numi premii : 1.Marius Gabriel Ciobanu ; 2.Cătălina Stanislav ; 3. Pavel Nedelcu și Alex Condrache (ex aequo). Premiul I și nominalizat pentru Londra: Marius Gabriel Ciobanu.

La poezie, juriul alcătuit din Ioana Ieronim, Simona Popescu, Răzvan Țupa, Radu Vancu și Magda Cârneci (coordonare juriu), a decis următoarele nominalizări/premii : 1. Ioana Vintilă: 2. Bogdan Tiutiu; 3. Alexandra Negru și Bogdan Negară (ex aequo). Premiul I și nominalizată pentru Londra: Ioana Vintilă.

Textele traduse în engleză ale celor doi nominalizați vor fi trimise la Londra, la faza internațională a concursului „New Voices – PEN International”, ale cărui rezultate finale vor fi anunțate în toamnă. PEN România îi felicită pe toți premianții naționali ai acestei ediții.


Mulțumim tuturor concurenților pentru calitatea textelor trimise. Mulțumim celor două jurii pentru munca voluntară depusă. Mulțumim partenerilor media – Observator Cultural, agenț,, – și tuturor prietenilor PEN România de pe Facebook pentru difuzarea anunțului referitor la concurs.


Comunicat PEN despre Turnirul Scriitorilor 2016


       În ciuda unor dificultăți majore ivite pe fondul  blocajului administrativ, al întreruperii finanțării nejustificate a Proiectului de către Primăria Sighișoara, Ediția a treia a Turnirului Scriitorilor se va desfășura, totuși, și în acest an, în 6, respectiv 7 mai 2016, cu un Program mai restrâns.

Ca și la Ediția precedentă, în programul manifestărilor este inclus și un Seminar Take action, organizat sub egida PEN România.

Anul trecut au participat Magda Cârneci – Președinta în exercițiu a PEN România, Gabriela Adameșteanu – fost președinte PEN, Simona Grazia-Dima – fost secretar PEN, Radu Vancu, Dan Shafran – PEN Suedia, Steinar Lone – PEN Norvegia. Au moderat Carmen Mușat și Mariana Gorczyca.

În acest an, la Seminarul Take Action vor participa Caius Dobrescu – vicepreședinte PEN România, Adina Dinițoiu – reprezentant comitet Women Writers, PEN și Mariana Gorczyca – reprezentant comitet Writers in Education, PEN, Lina Morselli – PEN Trieste, Carmen Mușat – redactor șef ”Observator cultural”, Radu Vancu – conferențiar universitar. Invitat special: Antonio Della Rocca, președinte al PEN Triste și membru în Boardul PEN Internațional.

Ne propunem o trecere în revistă a manifestărilor care au avut loc din toamnă și până acum sub egida PEN România și PEN International; un schimb de idei pornind de la primul articol din Carta PEN : Literatura nu cunoaște frontiere și trebuie să rămână o formă de comunicare curentă între oameni, în pofida oricăror tulburări politice și internaționale.

Celelalte activități din program vor include întâlniri ale micilor cititori cu Sânziana Popescu și cartea bilingvă a acesteia ”Mașinuța curcubeu”; întâlnirea liceenilor cu Simona Popescu, Florin Iaru și Caius Dobrescu; recital și recitări de poezie; prezentări ale unor cărți eveniment, sub genericul Cărțile vorbesc; un seminar Jurnalismul cultural, cât acoperă, cât descoperă; un vernisaj al artistei plastice Alina Vodă Brașoveanu, dar și al artiștilor plastici sighișoreni, în spațiul expozițional din Turnul Fierarilor; și nu în ultimul rând, Seminarul Traducătorii și editorii, mediatori între culturi, cu Jérôme Carassou, Florica și Jean-Louis Courriol, Dinu Flămând, Gabriella Koszta, Adina Dinițoiu, Clara Mitola, Joanna Kornaś-Warwas, Moderatori: Ovidiu Șimonca și Mariana Gorczyca.

Mulțumiri Institutului Cultural Român pentru sprijinul acordat bunei desfășurări a acestui Seminar.

Inițiator și coordonator de Proiect,

Mariana Gorczyca


Concursul literar New Voices 2016



       Concursul literar “New Voices” al PEN International a fost creat în 2013. Sunt invitați să participe la el tineri poeți și prozatori între 18 și 30 de ani (neîmpliniți pînă la 1 septembrie al anului în curs), care nu au publicat încă un volum la o editură pînă la închiderea concursului (1 septembrie al anului în curs), dar care pot să fi publicat în diverse reviste pe hârtie sau pe siteuri electronice. Bucata de proză (eseu, reportaj etc) propusă poate avea între 2000-4000 de cuvinte (aprox.12.000-24.000 semne cu spații). Poeziile, individuale sau formând un lung poem compus din mai multe părți, nu pot depăși 2500 de cuvinte în total (aprox.15.000 semne cu spații). Toate propunerile trebuie să fie inedite și nu trebuie să apară public pînă la data închiderii concursului (1 septembrie al anului în curs). În faza națională, organizată de PEN România, sunt aleși 2 candidați, un poet și un prozator, o femeie și un bărbat (pentru paritatea sexelor cerută de PEN International). PEN România alege cei 2 candidați cu ajutorul a 2 jurii, unul de proză și altul de poezie, alcătuite fiecare din 3 membri PEN. Cele 2 manuscrise selectate sunt traduse în engleză de PEN România și trimise apoi la sediul PEN International de la Londra pînă la data de 27 mai a fiecărui an. Selecția internațională alege o primă listă lungă de 6 nume, apoi o listă scurtă de 3 nume, din care este numit câștigătorul final. Acesta este anunțat la congresul anual PEN International din toamna fiecărui an și primește un premiu de 1000 de euro. Scriitorii nominalizați în finala scurtă sunt ulterior publicați și implicați de către PEN International în diverse acțiuni culturale internaționale.


2014 – Nominalizații PEN România au fost : Amalia Cernat – poezie ; Radu Leca – proză. Amalia Cernat a fost selectată atât pe lista lungă de 6 nume cât și pe listă scurtă, afându-se printre cei 3 finaliști ai anului 2014.

2015 – Nominalizații PEN România au fost : Alin Boeru – poezie ; Ana Donțu – proză. Ana Donțu a fost selectată pe lista lungă de 6 nume.

2016 – În juriul internațional din 2016 se află și scriitorul român Mircea Cărtărescu.


Manuscrisele trebuie să fie scrise cu diacritice românești și trebuie să fie însoțite de un scurt CV. Adresa pentru trimiterea manuscriselor :

Data-limită pentru trimiterea manuscriselor : 18.04.2016 . Rezultatele concursului vor fi făcute publice în data de 05.05.2016.

Ana Bladiana – Poetul European al Libertății

       Decernarea recentă a prestigiosului premiu Poetul European al Libertății de către orașul Gdansk și Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din Polonia doamnei Ana Blandiana reprezintă pentru noi ocazia de a ne reexprima public gratitudinea pentru pasiunea și dedicația cu care poeta a apărat drepturile omului și ale scriitorului ca președintă între 1990-2004 a centrului PEN Club România, și continuă să le apare, ca personalitate marcantă a organizației mondiale PEN International.

       Sperăm că omagiul pe care i-l aduce această importantă instanță de validare literară și etică a Europei contemporane atrage o dată în plus atenția asupra reperului major, deopotrivă artistic și civic, pe care îl reprezintă Ana Blandiana pentru societatea românească.

Biroul PEN România

21 martie – Ziua Internațională a Poeziei în orașele țării

      Alături de evenimentul „La ce bun poeții în vremuri de restriște ?” din 21 martie de la Club A din Bucure ști, Ziua Internațională a Poeziei a fost celebrată în spirit PEN Internationnal în mai multe centre culturale din țară, prin evocarea poeților care, pe diferite meridiane, sînt terorizați și torturați de forțe dintre cele mai sinistre.


       În unele orașe, manifestațiile au avut în centru agenda PEN, în altele, organizatorii au inclus un moment PEN în cadrul unui program mai amplu. Le mulțumim pe această cale colegilor noștri, unii dintre ei membri PEN actuali, alții (sperăm) viitori, alții devotați cauzei morale apărate de PEN, care au făcut posibilă această manifestare „în rețea”.


Este vorba despre:

Ruxandra Cesereanu, organizator al evenimentului Cadavre Exquis/Exquisite Corpse /Cadavru Delicios, atelier de scriere creatoare, organizat sub egida Universității Babeș-Bolyai, a USR, și a PEN-Romania

Nicolae Coande, organizator al unui amplu eveniment de lectură și de dezbatere, sub egida Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova și a PEN România

Al. Cistelecan, co-organizator al serii de lecturi dedicate ZMP în cadrul proiectului Qpoem, la cafeneaua J’ai Bistrot din Tg. Mureş

Mariana Boca şi Mircea Diaconu, organizatori ai serii de dezbateri și lecturi „Mai pot fi astăzi încarceraţi şi condamnaţi la moarte Poeţii?”, ce va avea loc la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava

Radu Vancu şi Vlad Pojoga, organizatori ai unei seri de lectură de poezie și dezbateri în cadrul Universității Lucian Blaga, Sibiu

 Adrian Lăcătuș, organizator al unei seri de lectură de poezie și dezbateri în cadrul Universității Transilvania Brașov

Alina Buzatu și Angelo Mitchievici, organizatori ai unei seri de lectură de poezie și dezbateri în cadrul Universității Ovidius din Constanța

Paul Mihalache organizator la Cafeneaua Veche din Iași al unei întâlniri cu poeții Serban Axinte, Florin Dan Prodan, Doris Mironescu și Bogdan Crețu

Marin Malaicu-Hondrari, Dan Coman, Gavril Țărmure – Bistrița – care au inclus un moment PEN in cadrul unui eveniment din 22 martie.

       Sperăm că am început astfel să configurăm o rețea de „reacție rapidă” care se va dovedi stabilă și din ce în ce mai dinamică pentru promovarea valorilor PEN International în lumea culturală românească.


Tuturor poeților lumii, un gând de solidaritate de Ziua Internațională a Poeziei !


Ziua Internațională a Poeziei

    Pe 21 martie, de Ziua Internațională a Poeziei

     PEN ROMÂNIA organizează o seară de lectură și de dezbateri  pe tema

      „La ce bun poeții în vremuri de restriște ?”

  În program :

   O prezentare despre poeții chinezi Liu Xiaobo, Liu Xia și alții încarcerați sau persecutați de regimul – Daniel Magdalen, masterand, Facultatea de Litere a Universității București

   Poeme în lectura autorilor : Magda Cârneci, Simona-Grazia Dima, Caius Dobrescu, Teodor Dună, Florin Iaru, Nora Iuga, Claudiu Komartin, Angela Marinescu, Iulia Militaru, Ioana Nicolaie, Marius Oprea, Ioan Es. Pop, Ofelia Prodan, Elena Ștefoi, Eugenia Țarălungă

Vor fi evocați alți poeți închiși sau persecutați în diverse țări din lume :

Ashraf Fayadh, Arabia Saudită, poeta Mahvash Sabet, Iran, poeta Fatima Naoot, Egipt, Aron Atabek, Kazahstan, Mohammed Ibn al-Dheeb al-‘Ajami, Qatar și alții.

Evenimentul va avea loc la ora 19.00, la Club A din strada Blănari nr.14, București.

Drept la replica


Drept la replică


Stimate coleg Horia Gârbea,

       Am aflat cu întârziere despre articolul dvs. „Cu legea-n brațe și babele lui Zorba la poartă” din România Literară nr.6 din 12 februarie 2016. În acel articol, dvs. atacați dur PEN Club România pentru faptul de a nu fi luat apărarea revistelor literare ale USR care ar fi fost – după opinia dvs. – „pe pragul dispariției” în aceste prime săptămâni din 2016. Ca președintă în funcțiune a acestei organizații, sunt datoare să răspund acestor atacuri. Întâmplarea face că eu sunt redactor-șef al revistei ARTA a Uniunii Artiștilor Plastici din România, adică una dintre uniunile de creație la care vă referiți că ar fi fost „victimele unui abuz nemaiîntâlnit” datorat Ministerului Culturii, care nu ar fi vrut să aplice legea 136/2015 privitoare la finanțarea de la bugetul de stat a revistelor uniunilor de creație. Ca redactor-șef al unei publicații care a intrat și ea în vederile acestei legi, vă pot spune că exagerați enorm. Nu a fost nicio clipă vorba de nefinanțare, cum insinuați, ci au fost probleme cu metodologia de aplicare a acestei legi în fapt favorabile revistelor culturale recunoscute și de tradiție. Metodologia propusă inițial de Ministerul Culturii, care înlocuia finanțarea cursivă de-a lungul întregului an a revistelor periodice cu finanțarea punctuală a unor proiecte editoriale, a fost contracarată de acțiunea ANUC (Alianța Națională a Uniunilor de Creație). Aceasta a cerut ferm, printr-un memoriu, revizuirea acestei metodologii inadecvate, propunând simplificarea ei și aplicarea mecanismului de finanțare nerambursabilă. În urma acestei reacții, s-a revenit asupra normelor de aplicare și înțeleg că Ministerul Culturii a publicat aceste noi norme pe siteul său internet și că finanțarea este demarată.

       Ca membru vechi al PEN România ce sunteți, dar și ca membru activ în conducerea USR, ați fi putut să-mi cereți, urgent dar politicos, ca PEN România să intervină în această chestiune. Nu ați făcut-o. O organizație nu trăiește doar prin președintele ei în funcțiune (poate absent sau bolnav), ci prin toți membrii săi care pot lua atitudine, atât personal cât și în numele organizației, pentru cauze care li se par demne de atenție. Vă mulțumesc că mi-ați atras atenția, în mod războinic, asupra acestei chestiuni importante, care ar fi putut fi dezbătută, la incitația dvs, de toți scriitorii membri ai PEN Club România. Vă asigur că revistele literare al USR sunt la fel de prețioase pentru mine ca și pentru dvs., dar consider că există căi decente, nejignitoare și necontondente, de a rezolva eficient crizele.

       Situația revistelor literare fiind preocupantă, PEN România a publicat deja un comunicat pe site-ul său și a trimis un mesaj în acest sens către organizația mamă PEN International, atrăgând atenția asupra precarității apariției acestor reviste, ceea ce poate pune în primejdie libertatea de exprimare din România.

Magda Cârneci




       P.E.N. Club România a luat act cu îngrijorare de situația precară, în ultima vreme, a revistelor culturale ale uniunilor de creație din România. Deși, după tergiversări inutile și nocive, a fost în fine votată legea 136/2015 care prevede finanțarea de la bugetul de stat a revistelor de tradiție ale uniunilor de creatori, punerea în aplicare a acestei legi a fost stopată la începutul acestui an de o metodologie inadecvată specificului acestor publicații, care necesită o subvenționare constantă de-a lungul întregului an, iar nu una punctuală.

       Evoluția rapidă a evenimentelor, în cursul lunii ianuarie 2016, a făcut ca monitorizarea situației să fie destul de dificilă. În percepția PEN România, autoritățile au dat destul de repede înapoi în fața reacției Alianței Naționale a Uniunilor de Creație (ANUC) și a societății civile – o reacție care, în opinia noastră, a fost de indignare și de solidarizare cu cauza presei culturale, iar nu de celebrare a dispariției acesteia.

       Deși lucrurile par să se fi stabilizat, PEN România va continua să monitorizeze situația publicațiilor culturale din România, fiind gata pentru a o semnala în plan internațional și pregătiți oricând să solicităm o atitudine oficială a PEN International pe această temă.

       Pen România își exprimă solidaritatea deplină cu Uniunea Scriitorilor din România și cu celelalte uniuni de creatori din ANUC și este gata să se solidarizeze cu orice protest viitor, intern sau internațional, al uniunilor de creație, legat de îngrădirea libertății lor de exprimare prin mijloace administrative și birocratice.


Biroul PEN România


Comunicat de presa – Solidaritate internațională pentru Ashraf Fayadh


Solidaritate internațională pentru Ashraf Fayadh

       Joi 14 ianuarie 2016, PEN România organizează o seară de solidaritate și literatură dedicată poetului palestinian Ashraf Fayad, condamnat la moarte pentru apostazie de către autoritățile din Arabia Saudită. La această seară vor participa peste 30 de poeți, prozatori, eseiști, jurnaliști din diverse generații și de diverse orientări care își vor exprima liber punctul lor de vedere asupra acestei situații teribile, care pune în discuție valorile de toleranță și libertate individuală specifice lumii europene.

       Participanți: Mircea Cărtărescu, Magda Cârneci, Svetlana Cârstean, Marius Chivu, Dan Mircea Cipariu, Eugen Ciurtin, Andrei Cornea, Liliana Corobca, Simona-Grazia Dima, Caius Dobrescu, Sorin Gherguț, Mariana Gorczyka, Valentin Iacob, Medeea Iancu, Florin Iaru, Ioana Ieronim, Nora Iuga, Riri Sylvia Manor, Iulia Militaru, Carmen Mușat, Ioana Nicolaie, Felix Nicolau, Andrei Oișteanu, Alexandra Pârvan, Cosmin Perța, Simona Popescu, Ștefan Popescu, Andra Rotaru, Simona Sora, Ioan Stanomir, Cecilia Ștefănescu, Elena Ștefoi, Răzvan Țupa, un cristian, Ioan Vieru, Miruna Vlada.

Moderator: Magda Cârneci. Organizator: un cristian.

       Acțiunea PEN România va avea loc în simultaneitate cu sute de acțiuni similare din lumea întreagă, organizate de PEN-cluburi naționale și de zeci de asociații literare de pe diverse continente, sub coordonarea organizației mondiale PEN International și a Festivalului internațional de literatură de la Berlin.

       Vă așteptăm joi 14 ianuarie, ora 19, la Club A din București (str.Blănari nr.14, Lipscani).


Letter to the Embassy of the Kingdom of Saudi Arabia in Romania
calling for release of Palestinian poet
Ashraf Fayadh

Read in Romanian

His Excellency Mr Abdulrahman I. AL RASSI
The Embassy of the Kingdom of Saudi Arabia in Romania

Bucharest, December 10, 2015


Mister Ambassador,


       It is with a violent moral shock, followed by a sense of profound indignation that we have learned about the death penalty pronounced by a Saudi court of justice against the poet Ashraf Fayadh. We would like thereby to express to you and to the government you represent our total solidarity and support for the position taken with respect to these appalling situation by PEN-Germany.

       As you certainly know, our German colleagues have co-opted Mr Fayadh as an honorary member of their organization. On this occasion Mr Sascha Feuchert, vice-president of PEN-Germany and coordinator of the “Writers in Prison” German committee, stated:

“This is not only a death sentence against a colleague from abroad, from now on this is a sentence against a member of the German PEN.”

       We have to advise you that, given the values in which we believe, and the structure of our association, once a member of the German PEN, Mr Fayadh automatically becomes a member of PEN International. Therefore, we equally consider this sentence as affecting not only a fellow author, but a fellow PEN member.

       We want you to know that PEN Romania fully supports the letter addressed by numerous chapters of PEN-International and numerous NGOs across the world to His Excellency Shaykh Dr Mohammed bin Abdulkareem Al-Issa, Ministry of Justice of the Kingdom of Saudi Arabia. Without repeating its compelling arguments referring to the obligation of protecting human rights internationally assumed by your country, and to the manner in which they have been breached through this outrageous death sentence, we —– reiterate, together with our unconditional human and professional approval, the conclusion of the said letter:

“We call on the Saudi authorities to release Ashraf Fayadh and others detained in Saudi Arabia in violation of their right to freedom of expression immediately and unconditionally.”

       As you are aware, Mr Ambassador, Saudi Arabia is respected in Romania as a civilized and enlightened country. But the Romanian public will most certainly be inclined to drastically revise this ranking, once the mere possibility of such penalties against the free expression of one’s convictions, let alone their carrying out, will be brought to its attention and judgment.

       We can assure you that PEN-Romania, as well as PEN centers all over the world, will be as active as possible in publicizing such abuses against the Article 18 of the Universal Declaration of Human Rights occurring in Saudi Arabia, unless the immediate and unconditional release of Mr Fayadh will indicate the restoration of a political course guided by wisdom and humanity.

PEN Romania

Magda Carneci, president

Caius Dobrescu, vice-president


Domnule Ambasador,

       Vestea condamnării la moarte a poetului Ashraf Fayadh, sentință pronunţată de către un tribunal din Arabia Saudită, a avut un impact violent asupra conştiinţei noastre morale, ne-a transmis un profund sentiment de indignare. În consecință, dorim să ne exprimăm pe această cale, față de Excelența Voastră și de guvernul pe care îl reprezentați, solidaritatea deplină și sprijinul față de poziția adoptată de centrul PEN din Germania în raport cu aceste circumstanțe şocante.

       Așa cum ați fost, cu siguranță, înștiințat, colegii noștri din PEN Germania l-au cooptat pe domnul Fayadh ca membru de onoare al organizației lor. Cu acest prilej, domnul Sascha Feuchert, vice-președinte al centrului PEN Germania și coordonator al comitetului german „Scriitori în închisoare”, a făcut următoarea declarație: „Aceasta pedeapsă capitală nu afectează doar un coleg dintr-o ţară aparent îndepărtată, ci, de aici înainte, sentința este îndreptată împotriva unui membru al clubului PEN Germania.”

       Dorim să vă informăm că, date fiind valorile în care credem și structura organizației noastre, odată ce domnul Fayadh a devenit membru al clubului PEN Germania, el a devenit deopotrivă membru al PEN International. Așadar, din punctul nostru de vedere, această sentință nu afectează numai un scriitor, asemenea nouă, ci un coleg membru PEN.

       Vrem să vă aducem la cunoștință faptul că PEN România aprobă întrutotul mesajul scrisorii semnate de filialele PEN INTERNATIONAL și de numeroase ONG-uri de pretutindeni din lume, adresate Excelenței Sale, Domnul Mohammed bin Abdulkaeem Al-Issa, Ministrul Justiției din Regatul Arabiei Saudite. Fără a-i reproduce argumentele edificatoare, vizând obligaţiile de a proteja drepturile omului asumate de țara Excelenței Voastre în context internațional, și de felul în care acestea au fost încălcate prin decizia revoltătoare de a pronunţa sus-evocata pedeapsă capitală, dorim să reiterăm, împreună cu susţinerea noastră necondiționată în calitate de fiinţe umane și de scriitori, concluzia scrisorii menționate: „Solicităm de la autoritățile din Arabia Saudită eliberarea imediată și fără rezerve a lui Ashraf Fayadh și a altor deținuți cărora li s-a încălcat dreptul la libera exprimare.”

       După cum știți, domnule Ambasador, Arabia Saudită este percepută în România ca o țară civilizată și educată, acordându-i-se respectul cuvenit din acest punct de vedere. Cu toate acestea, publicul român cu siguranță va fi înclinat să-şi revizuiască această bună opinie de îndată ce i se va aduce la cunoștință pura posibilitate ca asemenea pedepse care contravin libertății de exprimare a convingerilor cuiva să existe, fără a mai evoca şi sumbra posibilitate ca ele să fie puse în aplicare.

       Vă asigurăm că activitatea intensă a centrului PEN România și a tuturor centrelor PEN de pretutindeni de popularizare a acestor abuzuri care contravin Articolului 18 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și care au loc în Arabia Saudită nu va înceta până la eliberarea imediată și necondiționată a domnului Fayadh, act care ar dovedi revenirea la cursul unei politici bazate pe înțelepciune și umanitate.

PEN România

Magda Cârneci, președinte

Caius Dobrescu, vice-președinte

Traducere de Ioana Săbău

Back to top

Congresul PEN International, Quebec, Canada, 13-16 oct 2015

Congres PEN 2015

“Translation = Creation = Freedom”. An article by Magda Carneci, president of PEN Romania:

Atentatele de la Paris din 13 noiembrie 2015


       PEN Club România condamnă cu toată vehemența atentatele sângeroase care au avut loc la Paris în noaptea de 13 noiembrie.

       Aceste acte barbare continuă la o scară mult mai mare crimele de la Charlie Hebdo din Paris din ianuarie 2015.

       Aceste atacuri minabile vizează destabilizarea valorilor fundamentale ale Franței – idealurile de democrație, libertate, egalitate, fraternitate și laicitate a structurilor statale. Deasemenea, întrucât a fost atacată o sală de concert, a fost vizată o altă valoare fundamentală, libertatea de expresie. Acestea sunt și valorile lumii occidentale și ale Uniunii Europene din care facem parte.

       Ne exprimăm compasiunea pentru familiile îndoliate și pentru apropiații celor 129 de persoane care au fost ucise în atentate, ca și pentru sutele de persoane rănite.

       PEN Club România își reafirmă, în aceste tragice circumstanțe, solidaritatea cu poporul francez și atașamentul pentru principiile mai sus menționate, ca și pentru respectul tuturor ființelor umane indiferent de origine și religie.

       Rolul literaturii, al artelor și al culturii în general în cultivarea democrației devine cu atât mai important, mai vital. PEN România își reafirmă dorința de a contribui, în cadrul PEN International, la împăcarea lumii turbulente, multipolare și dramatice în care trăim. Continue reading

Scrisoare deschisă a autorilor de carte europeni către instanţele europene
(22 octombrie 2015)



Protejaţi autorii, apăraţi drepturile de autor!


       Să o spunem cinstit: noi, autorii de carte, nu înţelegem insistenţa instanțelor UE de a dori cu orice preţ „reformarea” drepturilor de autor în Europa.

       Comisia Europeană se înşală asupra ţintei atunci cînd se leagă de drepturile de autor pentru a favoriza emergenţa unei „pieţe unice de carte electronică“, în timp ce drepturile de autor sunt cele care reprezintă condiţia sine qua non a creaţiei de opere. A slăbi drepturile de autor ar însemna a fragiliza sursa pieţei de carte electronică înainte chiar ca ea să cunoască o veritabilă înflorire. Afectarea drepturilor de autor înseamnă şi o sărăcire a literaturii. Continue reading

Nouă ani de la dispariție: Anna Politkovkaya

Anna Politkovkaya



Anna Politkovskaya: Care a fost marea mea greșeală ?”
de Carles Torner
director executiv PEN International


       „Consider că ideologia care ne guvernează este una respingătore: „noi” împotriva „adversarilor”. Dacă este vorba despre un jurnalist „de-al nostru”, el beneficiază de atenția publică și primește numeroase recompense, ba chiar ar putea fi invitat în Parlament. […] Însă dacă un jurnalist nu este „de-al nostru”, dacă este al opoziției, acesta va fi renegat cu siguranță. Intenția mea nu a fost nicio clipă aceea de a fi renegată – nu am vrut niciodată să sfârșesc prin a fi țintuită precum un delfin la mal. Înainte de toate, eu nu sunt un militant politic.” Continue reading

Caius Dobrescu, On De-mock-cracy



       The disquieting image of a society “reduced to its public sphere” seems to derive from mounting concerns regarding the imperialism of communication technologies. The feverish enthusiasm for ever more sophisticated gismos supposed to connect our minds and selves on a 24/7 basis might in fact bring about a sever tightening of our capacity to bond and share. The medium, one might say, is not satisfied anymore with being the message, as in the good old times of Marshall McLuhan. It rather (ex)tends to eat the message up. Continue reading

Simona-Grazia Dima, Are We in the World, or the World is within Us ?

Simona-Grazia Dima


       Are We in the World or Is the World within Us? PEN Writers and the Critical Spirit


       The theme of this round table deals with an issue of utmost importance as it goes to the core of nowadays society’s problems, concerns and needs. If world’s philosophies have not been sufficiently energetic, convincing or persuasive in stressing upon the necessity of inquiring into the human condition, we now see the result of neglect. If we admit that literature, in its ultimate meaning, deals with human nature, it is true that we witness, more or less passively, general ignorance not only of philosophy but also of literature by politicians and by the public as well. Nowadays it can clearly be seen that man’s evolution is closely related to culture, philosophy and literature, that no one of these fields can stand apart and thus people cannot avoid these issues while confronting their own existence. Continue reading


Declarația asupra libertății în mediul digital (2012)

       PEN International promovează literatura și libertatea de exprimare, fiind guvernată de Carta PEN și de principiile enunțate în cuprinsul acesteia – propagarea ideilor fără nicio opreliște, atât în interiorul fiecărei națiuni, cât și pe plan mondial.

PEN recunoaște promisiunea mediului digital de a fi un mijloc prin care este îndeplinit dreptul fundamental la libera exprimare. În același timp, poeții, dramaturgii, eseiștii, romancierii, scriitorii, bloggerii și jurnaliștii deopotrivă suferă din pricina încălcării propriului drept la exprimarea liberă prin folosirea mijloacelor digitale. Cetățenii mai multor țări au întâmpinat restricții severe încercând să acceseze și să folosească mijloacele digitale, iar guvernele au folosit tehnologiile digitale în mod abuziv, pentru a bloca libertatea de exprimare și a supraveghea indivizii. Sectorul privat și în special companiile tehnologice au înlesnit adesea cenzura și supravegherea de către guvern. Drept consecință, PEN declară cele ce urmează: Continue reading




       Participarea reprezentanţilor centrului PEN România a fost posibilă datorită sprijinului Institutului Cultural Român, care, în baza parteneriatului încheiat cu centrul nostru, a acoperit cheltuielile de transport şi taxa de conferinţă.

Continue reading


Faza națională a acestui concurs s-a încheiat.

       Au fost primite 16 manuscrise de poezie și 11 manuscrise de proză de la tineri scriitori între 18 și 30 de ani din România și Republica Moldova.

       La proză, juriul alcătuit din Gabriela Adameșteanu, Daniel Vighi și Radu Pavel Gheo (secretarul juriului Magda Cârneci), a făcut următoarele nominalizări : Ana Dontsu, Radu Sorop, Răzvan Câmpean, Laurențiu Malomfălean, Daniel Pandele. A fost aleasă câștigătoare Ana Dontsu.

La poezie, juriul alcătuit din Ioana Ieronim, Simona Popescu și Răzvan Țupa (secretarul juriului Magda Cârneci), a făcut următoarele moninalizări : Cristina Stancu, Alin Boeru, Alexandra Negru, Laurențiu Malomfălean, Bogdan Tiutiu. Întrucât regulamentul concursului internațional cere ca fiecare țară să fie reprezentată de o femeie și un bărbat, iar la proză a fost aleasă anul acesta o femeie, juriul a decis drept câștigător pe Alin Boeru.

Textele traduse în engleză și semnate de Ana Dontsu și Alin Boeru vor fi trimise la Londra, la faza internațională a concursului New Voices – PEN International. Rezultatele finale vor fi anunțate în toamnă.

      Mulțumim tuturor concurenților pentru calitatea textelor trimise. Mulțumim juriului pentru munca voluntară depusă. Mulțumim partenerilor media pentru difuzarea anunțului referitor la concurs.


       PEN Romania anunta deschiderea fazei nationale a concursului PEN International “New Voices 2015“. Sunt invitati sa participe la acest concurs tineri poeti si prozatori intre 18 si 30 de ani (neimpliniti pina la 1 septembrie 2015), care nu au publicat inca un volum la o editura pina la inchiderea concursului (dar care pot sa fi publicat in diverse reviste pe hartie sau electronice). Bucata de proza propusa poate avea intre 2000-4000 de cuvinte (aprox.12.000-24.000 semne cu spatii). Poeziile, individuale sau formand un lung poem compus din mai multe parti, nu pot depasi 2500 de cuvinte in total (aprox. 15.000 semne cu spatii).

Toate propunerile trebuie sa fie inedite si nu trebuie sa apara public pina la data inchiderii concursului (1 septembrie 2015). Vor fi alesi 2 candidati, un poet si un prozator, o femeie si un barbat. Manuscrisele vor fi insotite de un scurt CV si o fotocopie a actului de identitate. PEN Romania va alege cei 2 candidati cu ajutorul unui juriu alcatuit din 3 membri PEN. Cele 2 manuscrise selectate vor fi traduse in engleza de PEN Romania si trimise apoi la sediul PEN International de la Londra. Selectia internationala va alege o prima lista lunga de 6 nume, apoi o lista scurta de 3 nume, din care va fi numit castigatorul final.

Acesta va fi anuntat la congresul anual PEN International din octombrie 2015 si va primi un premiu de 1000 de euro. Scriitorii nominalizati in finala scurta vor fi ulterior publicati si implicati de catre PEN International in diverse actiuni culturale.

Data-limita de trimitere a manuscriselor in limba romana, pe e-mailul  magda.carneci@gmail.comeste 25 aprilie 2015.