Avertisment cu privire la efectele noilor măsuri ale Codului Fiscal asupra culturii române și a libertății de expresie

În România se află, în momentul de față, în curs de aplicare o modificare prin ordonanță de urgență a Codului Fiscal care produce o profundă îngrijorare în rândurile scriitorilor, traducătorilor, jurnaliștilor și, în general, ale agenților independenți de cultură, profesioniști ai libertății de expresie. Este vorba de obligativitatea achitării în avans, pentru anul 2018, a taxelor însumând contribuția la asigurările sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate calculate automat prin extrapolare, în baza veniturile realizate din „activități independente” în anul anterior (2017) și care depășesc un anumit prag.

Or, această decizie pune mai multe probleme grave de principiu și de logică elementară, la mai multe niveluri. În primul rând, în baza cărei logici ar putea fi cineva de acord să se lase pre-prelevat, adică să achite taxe pentru un venit care nu a fost realizat – și pe care nu știe dacă îl va realiza? Tocmai pentru că este vorba de venituri realizate din „activități independente”, acestea nu sunt predictibile, ci, în covârșitoarea lor majoritate, neregulate, ocazionale, chiar incerte, această particularitate devenind cu atât mai acută în cazul veniturilor realizate din drepturi de proprietate intelectuală și drepturi de autor cum sunt cele realizate de scriitori, de traducători și de jurnaliști. Un exemplu grăitor: aplicațiile pentru finanțări publice ale unor proiecte culturale, din care se întreține preponderent sectorul cultural independent, cum ar fi acelea efectuate prin Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), sunt intra-anuale (primăvară-toamnă, de obicei), astfel încât nu pot fi prezumate de la un an la altul.

În al doilea rând, punerea la un loc, în aceeași categorie-oală sau categorie-vagon, a veniturilor realizate din activități comerciale, prestări de servicii, dividende, dobânzi, chirii, contracte civile, activități agricole etc. cu drepturilor de autor obținute din scris constituie o brutalitate de judecată și o nedreptate în plus la adresa unei categorii și așa defavorizate și precare precum cultura scrisă. Pe scurt, aplicare acestei măsuri va avea un efect inedit și total de CENZURĂ, INTERZICÂND, de facto, atât cultura română vie, cât și, în general, libertatea de expresie. Aduși la faliment prin acest DICTAT FISCAL dintr-o situație deja precară, aflați în imposibilitatea de a-și achita aceste taxe atât de pripit adoptate, mulți dintre membrii organizației noastre (dar nu numai) riscă să se regăsească, foarte curând, în închisoare – la propriu.

Luând act de extrema gravitate a acestei situații, PEN România solicită Guvernului (emitentul ordonanței de urgență care a introdus această modificare a Codului Fiscal), Parlamentului și Președinției României reanalizarea de urgență a acestei decizii dictatoriale și, dacă nu exceptarea, de ce nu ?, de la achitarea unor taxe și impozite a scriitorilor, traducătorilor și jurnaliștilor (așa cum beneficiază alte categorii profesionale), în orice caz adecvarea tratamentului fiscal la specificul activității lor, deci tratarea atent diferențiată a creatorilor de cultură, profesioniști și campioni ai libertății de expresie.

PEN România înțelege, de asemenea, să informeze cu privire la această situație de maximă gravitate toate organismele internaționale interesate, începând, firește, cu PEN Internațional.

PEN România

 

Text apărut și în revista Observator Cultural, nr.907, 25-31 ianuarie 2018:

https://www.observatorcultural.ro/articol/avertisment-cu-privire-la-efectele-noilor-masuri-ale-codului-fiscal-asupra-culturii-romane-si-libertatii-de-expresie/

MANIFESTUL FEMEILOR

 

MANIFESTUL FEMEILOR – PEN INTERNATIONAL

Principiul fondator al Cartei PEN afirmă că „literatura nu cunoaște frontiere”. În mod tradițional, aceste frontiere erau identificate prin granițele dintre state și dintre oameni. Pentru multe femei din lume – până relativ recent, pentru aproape toate femeile – prima, ultima și poate cea mai puternică frontieră era reprezentată de ușa casei în care trăiau: casa părinților sau a soțului. Pentru a valorifica dreptul la liberă exprimare și dreptul de a citi și de a scrie, femeile trebuie să dispună de dreptul la libertate de mișcare, din punct de vedere fizic, social și intelectual. Există puține sisteme sociale în care imaginea unei femei care semișcă liber, singură, nu este privită cu ostilitate.

PEN consideră că violența împotriva femeilor, în toate formele sale, atât în spațiul public, cât și în cel privat, creează forme periculoase de cenzură. În întreaga lume, deseori, cultura, religia și tradiția sunt plasate deasupra drepturilor omului și sunt folosite ca argumente pentru a încuraja sau pentru a apăra comportamentul violent față de femei și fete.

PEN consideră că încălcarea dreptului la liberă exprimare al unei persoane este echivalentă cu nerecunoașterea existenței ei. Devine o moarte metaforică. Omenirea este mai săracă fără expresia liberă și deplină a cunoașterii și creativității femeilor.

PEN SUSȚINE URMĂTOARELE PRINCIPII RECUNOSCUTE LA NIVEL INTERNAȚIONAL:

 

  1. NONVIOLENȚĂ: încetarea violenței asupra femeilor și fetelor, în toate formele sale (legală, fizică, sexuală, psihologică, verbală, digitală etc.), investigarea și pedepsirea tuturor acelor manifestări de violență,promovarea unui mediu în care femeile și fetele se pot exprima în mod liber.
  1. SIGURANȚĂ: protejarea scriitoarelor și jurnalistelor din întreaga lume, înlăturarea impunității în cazurilede violență și hărțuire, inclusiv în mediul online.
  2. EDUCAȚIE: eliminarea inegalităților de gen la toate nivelele de educație, prin promovarea accesului laeducație de calitate pentru toate femeile și fetele, garantarea dreptului de a citi și de a scrie.
  1. EGALITATE: egalitatea între bărbați și femei în fața legii, condamnarea discriminării împotriva femeilor, în toate formele sale, îndeplinirea tuturor pașilor necesari pentru eliminarea discriminării și garantarea egalității între oameni, în scopul dezvoltării și promovării scriitoarelor.
  2. ACCES: garantarea accesului la întreaga gamă a drepturilor civile, politice, economice și sociale, cu scopul de a permite participarea și recunoașterea publică a femeilor în mass-media și în întregul spectru al formelor literare. În plus, este necesară garantarea accesului femeilor și fetelor la toate formele mass-media, ca mijlocde exercitare a dreptului la liberă exprimare.
  3. PARITATE: promovarea participării egale a scriitoarelor în activitățile economice, garantarea angajării și remunerației scriitoarelor și jurnalistelor, în termeni egali cu bărbații, fără niciun fel de discriminare.

Grup de lucru al Comisiei Femei Scriitoare, condus de Lucina Kuthmann, la Liov, septembrie 2017

 

 

(Text tradus din engleză de Miruna Vlada, membră în CD)

La dispariția Regelui Mihai

 

PEN România resimte o enormă tristeţe la săvârşirea din această lume a Regelui Mihai.

Într-un context istoric cinic şi atroce în care demnitatea a reprezentat o vulnerabilitate, Regele Mihai a ales să fie demn – înţelegând de la bun început preţul pe care avea să îl plătească pentru aceasta.

Demnitatea în faţa unei istorii ieşite din matcă şi virulent anti-umane a reprezentat dintotdeauna una dintre valorile esenţiale ale organizației PEN. Cel mai adesea, din raţiuni care ţin de slăbiciunile noastre omeneşti, această demnitate eroică e o ficţiune pe care scriitorii încearcă să o facă pe cât posibil mai convingătoare – în speranţa că aspirațiile lor etice şi pedagogice vor acționa, în moduri subtile dar eficiente, asupra realității.

Regele Mihai a fost unul dintre rarii bărbaţi de stat ai modernităţii care au dat conţinut concret acestei ficţiuni etice. Viaţa sa a fost o demonstraţie exemplară a faptului că demnitatea nu e condamnată să rămână o ficţiune.

Despărţindu-ne de Regele Mihai, ne revine să perpetuăm acest imperativ al demnităţii în faţa istoriei, pe care Majestatea Sa l-a întrupat fără rest.

PEN România