PEN România a urmărit cu atenție discuția amplă din jurul romanului lui Bogdan-Alexandru Stănescu, „Copilăria lui Kaspar Hauser”, declanșată de un articol al lui Valeriu Nicolae din „Libertatea”.
Cu toate că unii comentatori au dedus că domnul Nicolae îl acuză pe domnul Stănescu de rasism, articolul e limpede: ceea ce pune în discuție dl Nicolae nu este atât dreptul artei de a descrie medii și personaje rasiste, ci dreptul etic al juriilor de a premia astfel de obiecte artistice. De asemenea, dl Nicolae derivă din această întrebare centrală una secundară: există oare minorități pentru care e tolerată o astfel de reprezentare (în speță, minoritatea romă)? Și, convers: există oare minorități care au reușit să impună o protecție, eventual prin mijloace punitive, în fața unor astfel de reprezentări (în speță, dl Nicolae le indică pe cea evreiască sau cea afro-americană)?
Aceasta e așadar întrebarea centrală din articolul domnului Nicolae: e acceptabil etic să fie premiate obiecte artistice care conțin medii/personaje rasiste? Cu întrebarea secundară: au cumva juriile și mediile artistice tipuri diferite de toleranță în funcție de diferitele minorități reprezentate in astfel de moduri degradante? PEN România consideră că o astfel de discuție este validă. Ea s-a purtat, și se poartă încă, în culturi care au ajuns la un grad de auto-conștientizare și de maturitate a lucidității care le permite să își chestioneze critic trecutul, cu toate abominațiile lui – printre care, firește, și rasismul.
În astfel de culturi, a produce obiecte artistice care descriu medii/personaje rasiste nu este câtuși de puțin un gest blamabil sub raport etic. Dimpotrivă, acest efort al artistului este văzut de regulă ca parte din efortul general al societății de a își chestiona critic trecutul. Mai mult, culturile acestea își premiază la rândul lor artiștii (y compris scriitorii) care reușesc să construiască astfel de obiecte artistice la standarde estetice ridicate. Așa cum au reușit, de pildă, Philip Roth în „Complotul împotriva Americii” – în care imaginează o victorie electorală a nazismului în Statele Unite, sau Toni Morrison în „Beloved” – care chestionează sclavia în Statele Unite dinaintea Războiului Civil.
E firesc ca minoritățile reprezentate negativ în astfel de romane să simtă revoltă și suferință în fața unor asemenea reprezentări – cum, de altfel, e firesc să fie revoltat și îndurerat orice om realmente democrat, indiferent de originile lui etnice și rasiale. Dar revolta și suferința sunt parte necesară din procesul de chestionare critică a trecutului; ele indică faptul că ne-am dezvoltat receptori critici în fața acestor orori – și că, cel mai probabil, am ști să le recunoaștem și să reacționăm mai eficient împotriva lor în viața reală decât au făcut-o antecesorii noștri istorici.
Scriitorii (și artiștii în general) trebuie să aibă libertatea de a (re)crea astfel de lumi și de personaje. Atât victime ale acelor orori (cum se întâmplă în romanul citat al lui Toni Morrison), cât și generatori ai ororilor (cum se întâmplă în romanul lui Roth). E, cu cuvintele lui Toni Morrison însăși dintr-o carte despre „whiteness and literary imagination”, egal de important să reprezentăm atât victime, cât și abuzatori – pentru a înțelege în ce fel ideologiile răului modifică gândirea și imaginația. Arta ne oferă această șansă enormă – pe care nu trebuie cu nici un chip să o pierdem.
A interzice artei să vehiculeze astfel de reprezentări, într-adevăr scandaloase, duce în mod direct nu doar la sărăcirea patrimoniului nostru de imaginație și de cunoaștere – ci la lumi cenzoriale care devin universuri de exterminare. Este convingerea lui Salman Rushdie, exprimată aproape în acești termeni în „Limbajele adevărului”. Artistul trebuie să își facă pe cât poate mai precis și mai intens munca de reprezentare a ororii – fără a fi obligat în vreun fel să se detașeze didactic și pedagogic de ea. Ne revine nouă, cititorilor, sarcina etică de a contempla răul reprezentat – și de a trage concluziile de rigoare.
Nici Toni Morrison, nici Philip Roth, nici alți artiști majori (scriitori, regizori etc.) nu au procedat altfel: nu s-au comportat profesoral și didactic compunându-și operele, nu și-au întrerupt periodic romanele sau filmele pentru a explica cititorului/spectatorului ce anume e reprezentat în obiectul artistic, și în ce scop, și ce concluzii ar trebui să tragă etc. Ci au construit cât au putut mai veridic obiectul artistic, mizând pe inteligența și simțul etic al fiecărui cititor/spectator în parte. Iar cititorii au știut să vadă – și juriile au știut să premieze.
Întrebarea domnului Valeriu Nicolae își găsește așadar răspunsul în practica acestor culturi cu tradiție mai consistentă decât a noastră în chestionarea critică a propriului trecut: da, artiștii au voie să vehiculeze reprezentări ale unui trecut rasist, cu toată constelația de reprezentări scandaloase ale respectivei orori descrise. Da, juriile pot premia astfel de obiecte artistice, fără să ceară artistului o disociere explicită de oroarea reprezentată.
Ceea ce înseamnă că nu, domnul Bogdan-Alexandru Stănescu nu e rasist. (Ceea ce domnul Nicolae, de altfel, nici n-a afirmat vreodată.) El este un artist care a reprezentat un astfel de mediu – suficient de convingător artistic pentru ca un juriu sau mai multe să îl premieze.
Cât privește a doua întrebare, despre posibila diferență de tratament autohton între obiectele artistice care vizează reprezentări scandaloase ale altor minorități, PEN România observă că, în alte culturi, astfel de romane (ca să rămânem la literatură) au fost produse – ca să ne referim doar la câteva exemple de vârf, amintim „Operațiunea Shylock” de Philip Roth, „Cimitirul din Praga” de Umberto Eco, „Binevoitoarele” lui Jonathan Littell, pentru comunitatea evreiască – respectiv romanul recent premiat cu Goncourt al lui Mohamed Mbougar Sarr, “Cea mai tainică amintire a oamenilor”, pentru minoritatea senegaleză din Franța. Au fost primite și cu reacții adverse, absolut normale, cum spuneam – ele sunt un indicator al reactivității civice și etice la temă și trebuie înțelese ca atare. Dar au fost, de asemenea, și premiate.
În ce privește mediul literar autohton, PEN România nu are cunoștință de cazuri similare – și, în orice caz,nu poate răspunde în numele unor jurii. Sperăm doar că, atunci când va fi cazul, juriile românești să procedeze cu competența și onestitatea celor din culturile la care ne-am referit. Ar fi, și acesta, un bun indicator al maturizării noastre culturale.
PEN România speră că vom ajunge și în cultura română la un grad cât mai înalt de auto-conștientizare și de chestionare critică a trecutului. Pentru aceasta, e nevoie ca artiștii să aibă curajul de a ataca astfel de teme sensibile. Și de a avea siguranța faptului că, dacă o fac, nu vor fi tratați drept rasiști sau filo-totalitari etc.
În același timp, PEN România militează pentru dreptul oricui de a reacționa critic la obiectul artistic – atâta vreme cât reacția va privi obiectul, și nu artistul. E nevoie de astfel de reacții tocmai pentru a asigura metabolizarea obiectului artistic în conștiința culturală – și ele trebuie încurajate și prețuite. Libertatea de expresie trebuie să fie deopotrivă a artistului și a consumatorului de artă. Ea nu trebuie niciodată exercitată prin etichetarea și stigmatizarea celuilalt (fie el scriitor sau cititor).
De aceea, PEN România va apăra întotdeauna dreptul artiștilor de a trata cu toate mijloacele artei lor orice teme consideră de cuviință. Ei vor produce prin aceasta artă bună sau proastă; dar nu vor deveni rasiști sau filo-totalitari, după cum istoricul care reconstituie orori istorice nu devine un avocat al acestora.
În mod similar, PEN România apără dreptul cititorului de a se exprima liber, fără să fie stigmatizat pentru opiniile lui privitoare la obiectul artistic. Atât artistul, cât și cititorul trebuie să se poată exprima liber – fără ca cineva să aibă dreptul să trateze textele lor (artistice sau critice) din perspectiva unor procese de intenție. Arta nu poate funcționa decât în mediul libertății depline – deopotrivă a scriitorilor și a cititorilor.
PEN România își exprimă revolta, regretul și nedumerirea față de sentința Înaltei Curți de Casație și Justiție a României de a menține nevinovăția celor doi inculpați judecați pentru uciderea disidentului Gheorghe Ursu și speră în existența unei căi extraordinare de revizuire judiciară a acesteia.
La peste 30 de ani de la căderea comunismului și în absența unor adevărate, nu doar simbolice, procese ale responsabililor pentru ororile structurale ale acestui sistem, ceea ce ne revoltă și ne îngrijorează este, acum, acest adevărat Proces pe dos al comunismului românesc, manifestat de motivarea acestei sentințe, prin care considerăm că ÎCCJ își depășește atribuțiile și competența, substituindu-se istoriei și istoricilor și încercând, prin adevărate acrobații logice și legale, nu doar să judece un caz particular prin invocarea (ea însăși problematică) a unor generalități de sistem, sub pretextul contextualizării, ci pur și simplu să deformeze adevărul istoric.
Citită potrivit literei și spiritului ei, această motivare susține, pur și simplu, că în comunismul târziu, culminant, românesc nu au existat disidenți și victime, deci nici represiune, dictat, poliție politică și torționari. Parafrazând titlul unei lucrări a unui artist plastic român, comunismul românesc nici nu a existat!
Considerăm că această tentativă de rescriere a istoriei de la nivelul celei mai înalte instanțe a sistemului judiciar românesc constituie un pas în plus pe o direcție care trebuie să ne îngrijoreze și să ne indigneze pe toți.
Disidentului Gheorghe Ursu și, prin el, înseși ideii de libertate necondiționată, dar responsabilă, de expresie, care constituie una dintre valorile fundamentale ale democrației, susținute și apărate de organizația noastră, trebuie să li se facă în sfârșit, definitv și necondiționat dreptate.
(În urma declanșării războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, vectorii de influență pro-rusă și-au intensificat activitatea în toată Europa. Efectele acestei activități încep deja să fie discernabile și în România, unde încrederea în Uniunea Europeană pare să fi scăzut dramatic, după ultimele sondaje. În ce privește Republica Moldova, lipsită de plasele de siguranță UE și NATO de care România beneficiază, sunt cu atât mai îngrijorătoare intervențiile unor actori politici români ale căror gesturi alimentează sentimente anti-europene și pro-ruse.
În acest context, în interiorul PEN România a apărut ideea unei scrisori deschise, adresată de către societatea civilă din România președintei Maia Sandu, care să o asigure că poate conta pe sprijinul necondiționat al românilor pentru construirea destinului european al Republicii Moldova.
Concepută într-un mediu de scriitori, scrisoarea noastră deschisă nu se adresează numai scriitorilor. Ea este semnată deja și de regizori, muzicieni, istorici ai religiilor, jurnaliști etc. Și dorim ca ea, în ultimă instanță, să fie semnată de cât mai mulți cetățeni ai României, indiferent de profesiunea lor.
Fiindcă, indiferent de meseriile noastre, știm cu toții asta: Republica Moldova are un destin european. Și trebuie să fie cât mai repede alături de România în Uniunea Europeană.
Vă invităm, așadar, să semnați (direct în secțiunea de comentarii de pe Contributors) și dumneavoastră, toți cei care credeți același lucru.)
Stimată
Doamnă Președintă Maia Sandu,
Subsemnații, cetățeni români interesați deopotrivă de destinul României
și al Republicii Moldova, ținem să vă asigurăm că suntem alături de
Dumneavoastră în efortul de a orienta Republica Moldova înspre integrarea în
Uniunea Europeană. Destinul european comun este singura variantă benefică de
dezvoltare pentru țările noastre.
Știm din propria noastră istorie recentă cât de dificilă este orientarea
eficientă a țării înspre integrarea europeană. Războiul de agresiune declanșat
de Rusia în Ucraina nu face decât să complice și mai mult situația.
Sunt cu atât mai evidente și mai îngrijorătoare semnele acutizării
războiului hibrid prin care Rusia încearcă să saboteze integrarea țărilor
noastre în UE. Vectorii de influență ai Rusiei sunt mai vocali decât oricând,
deopotrivă în România și în Republica Moldova.
Ni se par inadmisibile intervențiile unor actori politici din România ale
căror gesturi, în acest context atât de tensionat, pot cataliza reacții
pro-ruse și anti-europene. Ne limităm la două exemple recente, vizibile în
spațiul public din Republica Moldova și România deopotrivă.
Primul dintre ele e reprezentat de forțarea retrocedării clădirii
Bibliotecii Naționale a Moldovei către Mitropolia Basarabiei, parte integrantă
a Bisericii Ortodoxe Române, în urma unui lobby politic intens susținut de actori
politici din România. Este inadmisibil ca patrimoniul arhitectural al
Republicii Moldova să constituie obiectul unor tranzacții politice. Statul
român are obligația morală să susțină fără rezerve Republica Moldova, fără a
condiționa sprijinul de tranzacții de acest gen.
Al doilea exemplu este recenta numire la conducerea Institutului Cultural
Român din Chișinău a doamnei Monica Babuc, o apropiată a lui Plahotniuc – care
i-a și condus partidul după fuga lui. Plahotniuc este pe lista de sancțiuni a
SUA. Cum poate statul român să susțină, în diplomația sa externă, persoane
apropiate de cei sancționați? Pentru SUA, această numire nu poate constitui altceva
decât un afront mizerabil. ICR Chișinău trebuie condus de o persoană care să nu
intre în coliziune cu parteneriatele noastre strategice.
Doamnă Președintă,
Și pentru noi sunt la fel de revoltătoare ca și pentru Dumneavoastră
toate aceste gesturi – care încep să facă sistem. În pofida cinismului acestor
actori politici români, vă asigurăm că aveți în societatea civilă din România
un partener în eforturile dumneavoastră de a orienta definitiv Republica
Moldova pe drumul destinului ei european.
Au trecut deja șase luni de când Ucraina trăiește în stare de război. De șase luni, scriitorii ucraineni nu doar scriu, ci luptă și pe front, își ajută colegii refugiați, realizează proiecte de informare și continuă să călătorească prin țară, organizând discuții publice și evenimente literare. Războiul nu a oprit nici cultura ucraineană, nici literatura ucraineană. Editurile și-au reluat activitatea, în ciuda faptului că multe dintre principalele tipografii ale Ucrainei, situate în Harkov și regiunea Harkov, au fost distruse de bombardamentele artileriei rusești.
Lansările de cărți în Ucraina au tot mai frecvent loc în adăposturile anti-bombe și pe peroanele de metrou. Cărțile electronice sunt acum cumpărate mai des, pentru că nu poți lua o carte de hârtie cu tine la evacuare!
Războiul schimbă valorile și obiceiurile, dar valorile esențiale rămân aceleași – libertatea, libertatea de exprimare și libertatea de creație. Iar aceste valori se realizează prin literatură, prin literatură bună, pe care continuă să o creeze atât autorii ucraineni, cât și cei români.
Sunt recunoscător PEN România pentru toate manifestările de solidaritate cu scriitorii ucraineni și cu Ucraina. Am simțit-o la începutul războiului, când am venit la București pentru câteva zile. Simt această solidaritate chiar mai mult acum. Vă mulțumesc mult pentru ajutor!
(Mesajul lui Andrei Kurkov va deschide o antologie PEN pe tema războiului, în pregătire la Casa de pariuri literare)
Jurnalista Emilia Șercan a făcut publice astăzi operațiunile de discreditare, amenințare și intimidare desfășurate împotriva ei de către persoane din structurile oficiale ale statului român.
Jurnalista afirmă că o probă furnizată de ea Poliției Române “pentru a identifica autorul unei infracțiuni de violare a vieții private a fost scursă din dosar în aceeași zi, iar ulterior a devenit baza unei ample operațiuni de kompromat”.
Operațiunea de discreditare a fost inițiată în 18 ianuarie 2022, după ce Emilia Șercan a făcut publice dovezi privitoare la faptul că teza de doctorat a generalului Nicolae Ciucă este plagiată.
PEN România este alături de Emilia Șercan. În orice democrație reală, jurnalismul de investigație trebuie să fie liber – și este inacceptabil ca structurile statului să desfășoare operațiuni de discreditare și de intimidare împotriva jurnaliștilor.
PEN România solicită statului român să ancheteze cât mai urgent această scurgere de informații și să ia toate măsurile legale pentru pedepsirea autorilor ei.
În Uniunea Europeană, statul nu este inamicul jurnaliștilor – iar politicienii trebuie să asigure jurnaliștilor dreptul de a își efectua investigațiile în deplină transparență și siguranță. Chiar și atunci când se întâmplă ca politicienii să provină din structurile militare. Ba chiar cu atât mai mult atunci – pentru a infirma orice suspiciune de militarizare a instituțiilor democrației.
[PEN România a primit o sinteză recentă de la PEN Ucraina privind evoluția războiului. Întrucât conține informații verificate, o distribuim căre publicul larg. PEN România]
On this day a month ago, Russia launched an unprovoked and unjustified full-scale war against our country after eight years of hybrid and military aggression, the occupation of Crimea and certain areas of the Donetsk and Luhansk Regions. The Russian invasion has the potential of becoming bigger and deadlier than any other conflict that has taken place in Europe since World War II.
In the war against Ukraine, Russia’s war criminals continue using the same methods as did Nazi Germany. In the temporary occupied areas, Russians have forcefully deported several thousands of residents to Russian filtration camps. In the Luhansk, Donetsk, Chernihiv and Sumy regions, the occupants have withdrawn Ukrainian historical and fiction books from libraries.On 11 March, a Russian tank fired at a care home in Kreminna (Luhansk region), killing 56 eldery people. On 20 March, Russians bombed an art school in Mariupol (Donetsk region), where 400 people were sheltering. On 18 March, Russian shelling killed 96 year-old Ukrainian Holocaust survivor, Boris Romanchenko, in Kharkiv. On 23 March, the director of the Kherson Regional Academic Music and Drama Theater, Oleksandr Knyha, was kidnapped by Russian invaders and taken away in an unknown direction. Later he was freed.Russian occupants continue destroying Ukrainian cultural heritage. On 23 March, occupants destroyed the Kuindzhi Art Museum in Mariupol that housed original works by Ivan Aivazovsky, Mykola Hlushchenko, Tetyana Yablonska, Mykhailo Derehus, and others. It is currently unknown what happened to those paintings.
Since the beginning of the Russian invasion, thousands of Ukrainian civilians, among them at least 121 children, have been killed and more than 167 injured. The war has already produced over 3.6 million refugees. More than half of Ukraine’s children have been displaced after one month of war.On 14 March, founder of “Orientyr” publishing, Mykola Kravchenko, was killed by Russian troops while defending Kyiv. On 18 March, Sumy’s Arts College Professor, Ruslan Movchan, who joined the Ukrainian Army at the beginning of the war, was killed defending his homeland. On 23 March, Ukrainian gymnast Kateryna Dyachenko, 11 years old, was killed in Mariupol after her home was bombed by Russian terrorists.
During the month since the start of its large-scale invasion, Russia has committed 148 crimes against journalists and media in Ukraine, according to the Institute of Mass Information.On 16 March, in temporarily occupied Berdiansk, the FSB detained the Hromadske journalist Victoria Roshchyna. On 22 March, she was freed on condition that she record a video rejecting any grievances against the occupants. On 20 March, in the temporarily occupied Kakhovka (Kherson region), the previously abducted journalist, Oleh Baturyn, returned home. The journalist wrote about the torture and humiliation inflicted by the Russian occupants. On 21 March, 4 local journalists in temporarily occupied Melitopol, namely Yulia Olkhovska, Liubov Chaika, Mykhailo Kumok, and Yevhenia Borian, were abducted by Russian occupants and forced to spread Russian propaganda. After a “preventive talk” they were set free. On 22 March, in the Kyiv region, Max Levin, a photo journalist, went missing. Last time he was reachable was on 13 March. On 23 March, Russian journalist, Oksana Baulina, was killed amid a Russian attack on Kyiv.Find more information about Russian crimes against the media in our report.
PEN Ukraine created a list of 40 Iconic Figures of Ukrainian Culture, which includes innovative artists, global stars and key figures of Ukrainian culture. Among them are world-renowned artists, outstanding painters and graphic artists, architects and sculptors, poets, prose writers, playwrights, actors, filmmakers, choreographers, composers, singers. The material is available at the link.
PEN Ukraine launched one page with the latest news and materials on Russia’s war against Ukraine with information on the situation in Ukraine, links on important materials and information resources, petitions, addresses, the list of editions about Ukraine to read in English, and books by Ukrainian authors recommended for translation. The page is being continuously updated with the latest news and links. Go to the page and share with colleagues: war.pen.org.ua.
PEN International a publicat comunicatul (reluat și în “The Guardian”) în care peste 1.000 de scriitori din toată lumea, inclusiv membrii PEN România, condamnă invazia Rusiei în Ucraina.
Reproducem mai jos textul comunicatului PEN International.
Nobel Laureates, writers and artists worldwide condemn Russia’s invasion of Ukraine in unprecedented letter signed by hundreds
PEN International, the literary and free expression organisation, has released a letter signed by over 1000 writers worldwide, expressing solidarity with writers, journalists, artists, and the people of Ukraine, condemning the Russian invasion and calling for an immediate end to the bloodshed.
To our friends and colleagues in Ukraine,
We, writers around the world, are appalled by the violence unleashed by Russian forces against Ukraine and urgently call for an end to the bloodshed.
We stand united in condemnation of a senseless war, waged by President Putin’s refusal to accept the rights of Ukraine’s people to debate their future allegiance and history without Moscow’s interference.
We stand united in support of writers, journalists, artists, and all the people of Ukraine, who are living through their darkest hours. We stand by you and feel your pain.
All individuals have a right to peace, free expression, and free assembly. Putin’s war is an attack on democracy and freedom not just in Ukraine, but around the world.
We stand united in calling for peace and for an end to the propaganda that is fueling the violence.
There can be no free and safe Europe without a free and independent Ukraine.
Peace must prevail.
Signatories
Burhan Sonmez, Svetlana Alexievich, Margaret Atwood, Paul Auster, Tsitsi Dangarembga, Anthony Doerr, Jonathan Franzen, Aleksandar Hemon, Siri Hustvedt, Yann Martel, Joyce Carol Oates, Orhan Pamuk, Maria Ressa, Salman Rushdie, Elif Shafak, Colm Toibin, Olga Tokarczuk, Ludmila Ulitskaya.
Kai Aareleid, Jane Aaron, Evelyne Abitbol, Gabriela Adameșteanu, Kathrin Aehnlich, Inger-Mari Aikio, Ayad Akhtar, Bjanka Alajbegović, Päivi Alasalmi, Frank Albrecht, Amir Alić, Carlos Alonso Aníbal, Najat Alsamad Abed, Vicenç Altaió, Armas Alvari, Hazem Al Amin, Frances An, Ida Andersen, Trine Andersen, Henrika Andersson, Ben Andoni, Stanko Andrić, Dan Anghelescu, Éilís Ní Anluain, Liviu Antonesei, Lisa Appignanesi, Marie Arana, George Ardeleanu, Chloe Aridjis, Homero Aridjis, Gabriele von Arnim, Alexander Arkhangelsky, Ingeborg Arlt, Jordi Bergonyó i Aroca, Damir Arsenijević, Mona Arshi, Lea Cohen-Augsburger, Anisa Avdagić, Mihail Ayzenberg, Marianne Backlén, Elena Baevskaya, Vasile Baghiu, Tomica Bajsić, Leonid Bakhnov, Catherine Banner, Snježana Banović, Jürgen Banscherus, Ekaterina Barabash, Renato Baretić, Niels Barfoed, Jessica Barksdale Inclán, Sheila Barrett, Nune Barsegian, Lone Bastholm, Jette Bastian, Cikuru Batumiké, Juergen Baumann, Nurcan Baysal, Youseff Bazzi, Adisa Bašić, Almir Bašović, Germaine Beaulieu, Dirk-Uwe Becker, Simon Beckett, Sharmilla Beezmohun, Seida Beganović, Francisco Belard, Nadezhda Belenkaya, Amanda Bell, Gaston Bellemare, Timba Bema, Abdelkader Benali, Grațiela Benga, Vicent Berenguer, François Berger, Tewin van den Bergh, Mal Berisha, Michèle Bernard, Vicenç Llorca Berrocal, Thorvald Berthelsen, Rosaleen Bertolino, Abbass Beydoun, Emilie Bilman, Anne Marie Bjerg, Ana Blandiana, Sylvia Bledow, Gerda Blees, Jens Blendstrup, Kåre Bliutgen, Anna Blume, Isabel Bogdan, Iulian Boldea, Fióna Bolger, Tatiana Bonch-Osmolovskaya, Barbara Bongartz, Javier Bonilla, Thomas Borchert,, Virginie Borel, Virginie Borel, Carmen Borja, Marina Boroditskaya, Alla Bossart, August Bover, Agnete Braad, Corin Braga, Colm Breathnach, Marta Breen, Per Bregengaard, Alida Bremer, Alida Bremer, Hans Maarten vd Brink, Roberto Briones, Ricky Monahan Brown, Keira Brown, Marta Nadal Brunès, Niels Brunse, Mikael Brygger, Siv Bublitz, Simone Buchholz, Romulus Bucur, Olga Bukhina, Diana Burazer, Ahmed Burić, Dragan Bursać, Paddy Bushe, Anton Carrera i Busquets, Pat Butler, Ida Börjel, Jan Bürger, Oriol Pi de Cabanyes, Morana Čale, Jenni Calder, Lynn Caldwell, Drew Campbell, Siobhan Campbell, Daniel Canty, Eibhlis Carcione, Kristina Carlson, Antònia Carré-Pons, Àngels Castells Cabré, Amanda Castleman, Cecil Casttelluci, Dragica Čarna, Jaume Creus i del Castillo, Sara Martínez Castro, Arben Çejku, Branko Čegec, Ruxandra Cesereanu, Jade Chang, Natalia Chepik, Ron Chernow, Tatyana Chernysheva, Herménégilde Chiasson, Mark Childress, Søren Møller Christensen, Ioana Cistelecan, Antoni Clapés, Jennifer Clement, Nicolae Coande, Jonathan Coe, Carolyn Cohagan, Anthony Cohan, Pep Coll, Marian Coman, Denisa Comănescu, Colm Mac Confhaola, Micheál Ó Conghaile, June Considine, Philippe Constantin, Angélica Altúzar Constantino, David Corbett, Liliana Corobca, Željka Čorak, Costigan, Florica Courriol, Robert Craven, Jaume Creus, Bogdan Crețu, Jenny Croft, Pádraig Ó Cuinneagáin, Tony Curtis, Darko Cvijetić, Grozdana Cvitan, Gearóidín Nic Cárthaigh, Magda Cârneci, Svetlana Cârstean, Bianca Côté, Mircea Cărtărescu, Nerzuk Ćurak, Denis Dabbadie, Gabriel Daliș, Joan eusa Dalmau, Louise Juhl Dalsgaard, Hasan Daoud, Job Degenaar, Astrid Dehe, Marija Dejanović, Dinko Delić, Peter Demeny, Enkel Demi, Ajla Demiragić, Denise Desautels, Jean-Marc Desgent, Loraine Despres, Martina Devlin, Sadhbh Devlin, Tadhg Mac Dhonnagáin, Margot Dijkgraaf, Vitaly Dikson, Simona-Grazia Dima, Adina Dinițoiu, Adriaan van Dis, Greg Dinner, Peggy Dobreer, Caius Dobrescu, Henrik Døcker, Veronica Dolina, Salvador Domènechi Domènech, Jackie Mac Donncha, Gerry Mc Donnell, Katie Donovan, Ariel Dorfman, Theo Dorgan, Kevin Doyle, Laurie Anne Doyle, Elma Drayer, Proinsias Ó Drisceoil, Olga Drobot, Daniela Dröscher, Lison Dubreuil, Anne Duden, Dave Duggan, Samantha Dunn, Catherine Dunne, Louise Dupré, Can Dündar, Ferida Duraković, Denisa Duran, Don Duyns, Benedikt Dyrlich, Olga Xirinacs Díaz, Dan Dănilă, Carleton Eastlake, David Ebershoff, Horst Eckert, Gwen Edelman, Jennifer Egan, Jari Ehrnrooth, Lizzie Eldridge, Menna Elfyn, Ayeshah Emon, Martin Enckell, Agneta Enckell, Michael Engler, Álvaro Enrigue, Markku Envall, Irjaleena Eriksson, Peter Lucas Erixon, Evgeny Ermolin, Victor Esipov, Vibeke Eskesen, Karin Evans, Paul Ewen, Belal Fadl, Daniel Falb, Maria Falikman, Elena Fanailova, Simon Ó Faoláin, Reza Farmand, Rafel Nadal Farreras, Sabina Fati, Lia Faur, Alexey Fedotov, Judith Fein, Julian Fellowes, Betty Ferber, Ciara Ferguson, Conrad Fields, Birgit Filskov, Jennifer Finney Boylan, Viviana Fiorentino, Janet Fitch, Brid Fitzpatrick, Anne Fisher, Hana Fischer, Roman Fokin, Mathilde Fontanet, Assumpció Forcada, Sabine Forsblom, Tua Forsström, Kristian Bang Foss, Fouad Fouad, David Francis, Julia Franck, Diane Frank, Bashabi Fraser, Maureen Freely, Frederike Frei, Niels Frid-Nielsen, Meelis Friedenthal, Uwe Friesel, Anna Friman, Angela Furtună, Rita Gabis, Linda Gaboriau, Peter Gadol, Maria Galina, Mia Gallagher, Sergei Gandlevsky, Alisa Ganieva, Christine Garcia, Josep Rafel Cortés Garcia, Dominique Gaucher, Liliya Gazizova, Carlo Gebler, Eva Gedin, Stefan Gemmel, Alexander Genis, Nina George, Clive Geraghty, Ulrikka Gernes, Yaseen Ghaleb, Rania Ghandour, Radu Pavel Gheo, Carmen Gheorghe, Cătălin Ghiță, Áíne Ní Ghlinn, Áine Ní Ghlinn, Alexandria Giardino, Dagoberto Gilb, Bernard Gilbert, Shauna Gilligan, Daithí Mac Giobúin, Jo Glanville, Simon Glinvad Nielsen, Jacques T. Godbout, Peter H. E. Gogolin , Alex Goldiș, Francisco Goldman, Veronica Gonzalez, Benjamin Goron, Philip Gourevitch, Fiona Graham, Bel Granya, Safer Grbić, Àngels Gregori, Mark Grinberg, Lauren Groff, Jean-Louis Grosmaire, Joakim Growth, Annett Gröschner, Ralph Grüneberger, July Gugolev, Xiaolu Guo, Kerstin Gustafsson, Tracy Guzeman, Çağdaş Gökbel, Tarık Günersel, Morten Haahr, Agnete G. Haaland, Gerda van de Haar, Katharina Hagena, Anna Katharina Hahn, Malu Halasa, Ena Katarina Haler, Jacinta Halloran, Denise Hamilton, Daniel Handler, Marisa Handler, James Hannaham, Linn Hansén, Heather Harlen, Ann Harleman, Lenore Hart, Tessa Harris, Dennis Haskell, Josef Haslinger, Iben Hasselbalch, Rasmus Hastrup, Harri Hautajärvi, Barend van der Have, Tom Healy, Jürgen Heckel, Carol Hedges, Siobhán Hegarty, Christoph Hein, Elke Heinemann, Markéta Hejkalová, Joachim Helfer, Elizabeth Hemmerdinger, Saara Henriksson, Alban Nikolai Herbst, Harri Hertell, Anna Heussaff, Anne Hjælmsø, Kati Hiekkapelto, Judyth Hill, Sophia Hillan, Rinske Hillen, Jane Hirschfield, Elina Hirvonen, Elke Bannach-Hoffmann, Klaus Hoffmann W., Tom Hofland, Anneli Høier, Markku Hoikkala, Kaarina Hollo, Benn Q. Holm, Ulla Holm, Nina Honkanen, Laura Honkasalo, Ann Marie Hourihane, Meg Howrey, Dina Hrenciuc, Laura Hubber, Johanna Hulkko, Iman Humaydan, Jean-Claude Humbert, Franka Hummels, Vilja-Tuulia Huotarinen, Ramiz Huremagić, Jasmina Husanović, Eero Hämeenniemi, Severi Hämäri, Tomas Håkanson, Michael Hăulică, Florin Iaru, Omer Ibrahimagić, Nedžad Ibrahimović, Vasile Igna, Olga Ilnitskaya, Luuk Imhann, Debra Jo Immergut, Almir Imširević, Jouni Inkala, Igor Irteniev, Tuula Isoniemi, Martti Issakainen, Päivi Istala, Houssam Itani, Susan Ito, Andrei Ivanov, Natalya Ivanova, Victoria Ivleva, Oriol Izquierdo, Piret Jaaks, Juliet Jacques, Alain Jadot, Subhash Jaireth, Claire Jaumain, Jennifer Jenkins, Ingrid Mejer Jensen, Martin Jensen, Per Lau Jensen, Angela V. John, Linton Kwesi Johnson, Thella Johnson, Kaylie Jones, Lois Jones, Michael Jordan, Finn Jørgensen, Huguette Junod, Wim Jurg, Anssi Järvinen, Pasi Ilmari Jääskeläinen, Elaine Kagan, Danson Kahyana, Gennady Kalashnikov, Kätlin Kaldmaa, Ken Kalfus, Regina Kammerer, Arla Kanerva, Anneli Kanto, Entela Kasi, Markku Kaskela, Riina Katajavuori, Nina Katerli, Lucina Kathmann, Dražen Katunarić, Roni Nasir Kaya, Enver Kazaz, Helmi Kekkonen, Annu Kekäläinen, Jochen Kelter, Al Kennedy, Ligia Keșișian, Murat Kharaman, Igor Kharichev, Katarina Kieri, Malin Kivelä, Aino Kivi, Veronika Kivisilla, Margalith Kleijwegt, Mark Klenk, Snješka Knežević, Uwe Kolbe, Aljaž Koprivnikar, Nikolay Kononov, Tomi Kontio, Satu Koskimies, Conor Kostick, Igor Kotjuh, José Kozer, Gennady Krasukhin, Enrique Krauze, Irina Kravtsova, Marcella van der Kruk, Grigory Kruzhkov, Jan Kuhlbrodt, Joachim Kühlmann, Asmir Kujović, Ilya Kukulin, Sergey Kuznetsov, Konstantin Küspert, Jorma Tapio Laakso, Oula-Antti Labba, David Lagercrantz, Jhumpa Lahiri, Olivia Laing, Michael Landgraf, Tanja Langer, Ksenia Larina, Felix M. Larkin, Ola Larsmo, Michelle Latiolais, Heike van Lawick, Eric Lax, Réaltán Ní Leannáin, Byddi Lee, Chang-rae Lee, Ion Bogdan Lefter, Joanne Leedom-Ackerman, Leena Lehtolainen, Eva Leipprand, Oleg Lekmanov, Lucia Leman, Jo Lendle, Andrea Lešić-Thomas, Paul Levine, Else Lidegaard, Ida Linde, Anne Linsel, My Lindelöf, Christoph Lindenmeyer, Fredy Rolando Ruilova Lituma, Zülfü Livaneli, Ruth Frances Long (Jessica Thorne), Kairi Look, M.G. Lord, Gert Loschütz, Daniela Luca, Maria Ludkovskaja, Sofia Lundberg, Ulla-Lena Lundberg, Maria Lundborg, Tomas Lagermand Lundme, Aki Luostarinen, Tom Lutz, Joris Luyendijk, Dorte Lykkegaard, Brendan Lynch, Irene Duffy Lyncy, Ruth Lysaght, Kristiina Lähde, Hélène Lépine, Adrian Lăcătuș, Michel Maas, Carl MacDougall, Chiara Macconi, Stuart Maconie, Kerry Madden, Tue Magnussen, Dolors Coll Magrí, Sabrina Mahfouz, Inger-Maria Mahlke, Maria Maiofis, Geert Mak, Zvonko Maković, Christodoulos Makris, Jennifer Nansubuga Makumbi, Ștefan Manasia, Riri Sylvia Manor, Ksenija Banović Marković, Sarah Manvel, Laura Marchig, Rae Marie, Viorel Marineasa, Rudolf Marku, Frane Maroević, Iva Grgić Maroević, Lieke Marsman, Emile Martel, Jean-Pierre Masse, Marisa Matarazzo, Alexandru Matei, Ioan Matiuț, Edi Matić, Nicolaas Matsier, Manfred Maurenbrecher, Natalya Mavlevich, So Mayer, Daniel Mazzone, John C Mc Allister, Martina McAteer, Felicity McCall, Alistair McCartney, Patti McDermott, Paula McGrath, Lisa McInerney, Maria McManus, Elizabeth McSkeane, Paula Meehan, Vonne van der Meer, Maryse Meijer, Eva Menasse, Dinaw Mengestu, Mooses Mentula, Bruno Mercier, Lluís Meseguer, Robin Messing, Gitte Meyer, Katherine Mezzacappa, Bríd Ní Mhóráin, Peter Mickwitz, Susan Midalia, Virgil Mihaiu, Călin-Andrei Mihăilescu, Lone Mikkelsen, Vanda Mikšić, Victoria Milescu, James Miller, Tim Miller, Lia Mills, Dolors Miquel, Ioana Miron, Sergey Mitrofanov, Jasim Mohamed, Clara Mohammed-Foucault, Núria Busquet Molist, Andreas Montag, Charles Montpetit, Carles Duarte I Montserrat, Laure Morali, Angel Martínez Moreno, Paul Morgan, Sinead Moriarty, Tony Morris, Pat Morrison, Ulli Moschen, Gitte Mose, Bertram Mourits, Ana María Dipp Mukled, Liridon Mulaj, Paul Muldoon, Marie-Ève Muller, Simon Mundy, Bogdan Munteanu, Seosamh Ó Murchú, Besnik Mustafaj, Carmen Mușat, Pekka J. Mäkelä, Ingrid Nachstern, Sten Nadolny, Azar Nafisi, Ralf Nestmeyer, Courttia Newland, Taciana Niadbaj, Ioana Nicolaie, Helmuth A. Niederle, Jørgen Christian Wind Nielsen, Kai Nieminen, Jani Nieminen, Jaana Nikula, Georges Nivat, Celeste Ng, Lynn Nottage, Mark Eliot Nuckols, Liz Nugent, Markus Nummi, William Nygaard, Konstantin Nökel, Barney Norris, Maxine Nunes, Nuala O’Connor, Lauren O’Donovan, Blanca Uzeta O’Leary, Vanessa Fox O’Loughlin, Fiona O’Rourke, Lev Oborin, Stipe Odak, Kurt Oesterle, Vida Ognjenovic, Per Øhrgaard, Daniel Øhrstrøm, Ben Okri, Sofi Oksanen, Musa Okwonga, Emili Olcina, Lissa Oliver, Ursula Andkjær Olsen, Niculina Oprea, Zeynep Oral, Jem Cabanes Orriols, Julianne Ortale, Maxim Osipov, Mathias Ospelt, Marianne Østergaard, Markus Ostermair, Georg M.Oswald, Willem Jan Otten, Per Marquard Otzen, Jean-Luc Outers, Anton Antonov-Ovseenko, Eithne O’Donnell, Stewart O’nan, Iduna Paalman, Markku Paasonen, Nina Paavolainen, George Packer, Triin Paja, Vinyet Panyella, Rita Paqvalén, Alexey Parin, Serguei Parkhomenko, Leena Parkkinen, Alix Parodi, Maarja Pärtna, Tònia Passola,Vinay Patel, Nick Patricca, Cezar Paul-Bădescu, Jurica Pavičić, Alex Pearl, Michael Pearson, Daniel Gustafsson Pech, Daniel I. Pedreira, Gustaaf Peek, Riikka Pelo, Marianne Peltomaa, Mikko Perkoila, Cosmin Perța, Marta Pessarrodona, Vibeke Munk Petersen, Dagmar Petrick, Dmitry Petrov, Heinrich Peuckmann, Lang-Hoan Pham, Louis-Karl Picard-Sioui, Emmanuel Pierrat, Asta Piiroinen, Drago Pilsel, Joan Manuel Pérez I Pinya, Daniel Pișcu, Andrey Plahov, Vagn Plenge, Elisabeth Plessen, Thomas Podhostnik, Gregor Podlogar, Angelina Polonskaya, Antònia Carré-Pons, Simona Popescu, Liliana Popescu, Adrian Popescu, Edo Popović, Nenad Popović, Max Porter, Anja Portin, Kåre Vedding Poulsen, Peter Poulsen, Tiina Poutanen, Kira Poutanen, David Poyer, Begonya Pozo, Grace Prasad, Kerstin Preiwuß, Vahidin Preljević, Jordi Prenafeta, Ahmet Prençi, Joy Press, Ofelia Prodan, Francine Prose, Merete Pryds Helle, Alina Purcaru, Cezar Pârlog, Cathal Póirtéir, Barbara Quick, Shazea Quraishi, Verena Rabe, Mabrouk Rachedi, Tiina Raevaara, Arya Rajam, Selma Raljević, Karolina Ramqvist, Ian Rankin, Kukka Ranta, Jo-Ann Rasch-Hansen, Thomas Ravn-Pedersen, Rein Raud, Daniela Rațiu, Steven Reigns, Ole Reitov, Mario Relich, Petra Reski, Monika Rinck, Ashley Rindsberg, Henrika Ringbom, Magnus Ringgren, Fanny del Rio, Peter Ripken, Jukka Rislakki, Simon Robinson, Josep Ballester Roca, Antonio della Rocca, Mille Rode, Guenter G. Rodewald, Marc Granell Rodríguez, Manel Rodríguez-Castelló, Guido Rohm, Màrius Serra I Roig, Alexis Romay, Adrian G. Romila, Jürgen Rooste, Ville Ropponen, Adina Rosetti, Henriette Rostrup, André Roy, Radu Sergiu Ruba, Lev Rubinstein, Evelina Rudan, Andreas Rumler, Maria Rybakova, Riku Räihä, Jan Röhnert, Astrid Saalbach, Hazem Saghieh, Kholod Saghir, Yassin Alhaj Saleh, Salajdin Saliu, Saad Salloum, Janne Salminen, Helena Pol Salvà, Gregor Sander, Paula Sanders, Ulrike Almut Sandig, Philippe Sands, Froukje Santing, Joachim Sartorius, Mark Sarvis John Ralston Saul, George Saunders, Jani Saxell, Simon Schama, Erika Schickel, Roswitha Schieb, Regina Schleheck, Joan Schmidt, Aase Schmidt, Samantha Schnee, Peter Schneider, Ralph Schock, Eugene Schoulgin, Jutta Schubert, Christa Schuenke, Martin Schult, Tom Schulz, Hermann Schulz, Erik Schumacher, Christine Schutt, Elmer Schönberger, Stefan Schütz, Marjan Strojan, Gert Scobel, Alice Sebold, Olga Sedakova, Lindsay J. Sedgwick, Gabriel Seisdedos, Krishna Sen, Séadna Mac Seoin, Seid Serdarević, Ellen Severance, Keyvan Shahbazi, Amir Shaheen, Flamur Shala, Paata Shamugia, Tatyana Shcherbina, Róisín Sheehy, Owen Sheers, Viktor Shenderovich, Peter Sheridan, Alla Shevelkina, Mikhail Shishkin, Paul Anthony Shortt, Gary Shteyngart, Arkady Shtypel, Nikesh Shukla, Niall Ó Siadhail, Kertu Sillaste, Marisa Silver, Goran Simić, Sherry Simon, Jonathan Simons, Helena Sinervo, Viveka Sjögren, Jane Smiley, Barbara Smitmans-Vajda, Gerard Smyth, Slobodan Snajder, Timothy Snyder, Johannes F. Sohlman, Catalina Sojos, Boris Sokolov, Natalia Sokolovskaya, María Soliva, Leela Soma, Rosa I Sabater, Jasna Šamić, Ivan Šarčević, Andrew Solomon, Simona Sora, Knud Sørensen, Sanja Šoštarić, Vladimir Sotnikov, Tatyana Anna Berseneva Sotnikova, Ralf Sotscheck, Matthew Sprecktor, Art Spiegelman, Monica Spiridon, Klaus Staeck, Irina Staf, Dmitry Stakhov, Dan Stanciu, Saša Stanišić, Laura Starink, Kjersti Løken Stavrum, Deborah Stein, Eira Stenberg, Cecilia Ștefănescu, Wilhelm von Sternburg, Vidosav Stevanović, Frederik Stjernfelt, Caroline Stockford, Jürgen Streich, Tina Stroheker, Antje Rávik Strubel, Lucija Stupica, Bogdan-Alexandru Stănescu, Leander Sukov, Francoise Sule, Anni Sumari, Lubov Summ, Irina Surat, Ville-Juhani Sutinen, Slobodan Šnajder, Michael Svennevig, Zoya Svetova, Hannele Mikaela Taivassalo, Eeva Talvikallio, Amy Tan, Anne Tannam, Stefanie Taschinski, Elma Tataragić, Anne-Marie Tatsis, Marion Tauschwitz, Henriikka Tavi, Catherine Taylor, Janne Teller, Dan Terkildsen, Marie Tetzlaff, Lone Theils, Thorkild Thejsen, Danielle Thibault, Ma Thida, Hans Thill, France Théoret, Christian Braad Thomsen, Kirsten Thorup, Susan Tiberghien, Mika Tiirinen, Lev Timofeev, Hjalte Tin, Alan Titley, Gráinne Tobin, Salimata Togora, Colm Toibin, Miia Toivio, Csilla Toldy, Steve Toltz, Carles Torner, Larry Tremblay, Andreas Tretner, Salil Tripathi, Ilija Trojanow, Agron Tufa, Kári Tulinius, Tanja Tuma, Natalya Tumashkova, Veera Tyhtilä, Frank Überall, Dolors Udina, Radu Ulmeanu, Manon Uphoff, Doina Uricariu, Lluís I-Jovani Urpinell, Luis Alberto Urrea, Urtzi Urrutikoetxea, Anja Utler, Damir Uzunović, Luisa Valenzuela, Tina Vallès, May VanDuren, Radu Vancu, Dragoș Varga, Johanna Vehkoo, Xavier Velasco, Dragan Velikić, Johanna Venho, Regula Venske, Xavier Vernetta, Laurence Verrey, Maarit Verronen, Jes Vestergaard, Lidia Vianu, Hoàng Nguyen Bao Viet, Knud Vilby, Félix Villeneuve, Tõnis Vilu, Marina Vishnevetskaya, Carolijn Visser, Alina Vituhnovskaya, Maria Vlaar, Călin Vlasie, Elena Vlădăreanu, Tatiana Voltskaya, Marja Vuijsje, Smaranda Vultur, Carlos Vásconez, Jan Wagner, Geneviève Waldmann, Maybelle Wallis, Katri Wanner-Salmi, Andrea Ward, Rainer Wedler, Lisa Weeda, Gabriele Weingartner, Thomas Weiß, Annamaria Weldon, Benedict Wells, Hanna Weselius, Taina West, Caj Westerberg, Tara Westover, Kjell Westö, Mårten Westö, Eva Wiesenecker, Herbert Wiesner, Renate Wiggershaus, Eley Williams, Jeni Williams, Rita Williams, Laurie Winer, Marion Wisinger, Uljana Wolf, Tobias Wolff, Máire Dinny Wren, Françoise Wuilmart, Christine Wunnicke, Marina Yadrova, Sergey Yakovich, Elena Yakovich, Alexander Yarin, Viktor Yaroshenko, Samar Yazbek, Charles Yu, Elvana Zaimi, Judith Zander, Andrei Zbîrnea, Michael Zeller, Joachim Zelter, Myra Zepf, Cornelia Zetzsche, Sophie Zijlstra, Clas Zilliacus, Harro Zimmermann, Igor Zotov, Matthias Zwarg, Celia de Fréine, Oek de Jong, Stéphanie de Roguin, Edmund de Waal, Kit De Waal, Ayelet Waldman, Josh Weil, Antoine Wilson, Alberte Winding, Jamie Wolf, Antonije Nino Žalica, Emina Žuna.
Burhan Sönmez: “PEN International utterly condemns the violence unleashed by Russian forces onto Ukraine, and urgently calls for an end of the military aggression ofa sovereign, independent state. The bloodshed must stop now. We stand with Ukraine, our friends at PEN Ukraine, and call on President Putin to stop this war immediately. Peace must prevail.”
(“PEN International condamnă ferm violența declanșată de forțele ruse asupra Ucrainei și solicită de urgență încetarea agresiunii militare a unui stat suveran, independent. Vărsarea de sânge trebuie să înceteze acum. Suntem alături de Ucraina, precum și de prietenii noștri din PEN Ucraina, și îi cerem președintelui Putin să oprească imediat acest război. Pacea trebuie să învingă.”)
Andrei Kurkov: “The hybrid war waged by Russia against Ukraine for eight years is now turning into a conventional one, in which casualties among soldiers and civilians could number in the hundreds of thousands. Europe has not been able to defend European values on its territory, of which Ukraine is a part. We are no longer at the edge of the abyss; we are already holding one foot over it. If the leaders of the free world do not make a last decisive attempt to stop the war that the Russian Federation so wants to unleash, it will be safe to say: the Second World War taught humanity nothing! I appeal to all free people of our planet – do everything possible to protect the freedom and independence of Ukraine. There can be no free and safe Europe without a free and independent Ukraine!”
(“Războiul hibrid purtat de Rusia împotriva Ucrainei timp de opt ani se transformă acum într-unul convențional, în care victimele din rândul soldaților și civililor ar putea să se numere cu sutele de mii. Europa nu a fost capabilă să apere valorile europene pe teritoriul său, din care Ucraina face parte. Nu mai suntem la marginea prăpastiei; suntem deja cu un picior deasupra ei. Dacă liderii lumii libere nu fac o ultimă încercare decisivă de a opri războiul pe care Federația Rusă dorește atât de mult să-l dezlănțuie, vom putea spune cu siguranță: umanitatea nu a învățat nimic din Al Doilea Război Mondial! Fac un apel către toți oamenii liberi de pe planetă – faceți tot posibilul pentru a proteja libertatea și independența Ucrainei. Nu poate exista o Europă liberă și sigură fără o Ucraină liberă și independentă!”)
As your President has stated, the outrageous war initiated by Russia will provoke much suffering – including for the Russian citizens. The Russian state has chosen to place itself outside the fundamental rules of international law; the war directed against You is, in fact, directed against any member of the free democratic world. We are together with You in it.
President Putin is obviously captive in an anachronistic ultra-nationalistic mindset, abusively and violently rewriting history at the expense of other people’s freedom and lives. Putin’s Russia is a rogue state, threatening the international balance and world order, re-igniting the nationalist passions which have already almost destroyed the world eight decades ago.
There can be no free world without a free Ukraine. We know it – and we will stand with You in your fight for freedom and self-determination.
Together we will prevail.
The Romanian PEN Centre
Scrisoare a Centrului PEN Român către PEN Ucraina 24 februarie 2022
Dragi prieteni,
Nu sunteți singuri – suntem alături de voi.
După cum a declarat președintele vostru, războiul scandalos inițiat de Rusia va provoca multă suferință – inclusiv pentru cetățenii ruși.
Statul rus a ales să se plaseze în afara regulilor fundamentale ale dreptului internațional; războiul îndreptat împotriva Ucrainei este, de fapt, îndreptat împotriva oricărui membru al lumii libere democratice.
Suntem alături de voi. Președintele Putin este în mod evident captiv într-o mentalitate ultra-naționalistă anacronică, rescriind abuziv și violent istoria în detrimentul libertății și vieții altor oameni și altor popoare.
Rusia lui Putin este un stat violent care amenință echilibrul internațional și ordinea mondială, reaprinzând pasiunile naționaliste care aproape că au distrus lumea în urmă cu opt decenii.
Nu poate exista o lume liberă fără o Ucraină liberă. Știm asta – și vă vom fi alături în lupta voastră pentru libertate și autodeterminare.
PEN România se alătură PEN International în solicitarea adresată comunității internaționale și Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite de a cere talibanilor să oprească persecuția față de poeți, scriitori, jurnaliști și alți civili neînarmați care se angajează în exprimarea pașnică a opiniilor proprii în Afganistan. De asemenea, talibanii trebuie să răspundă legal pentru asasinarea a doi scriitori, Abdullah Atefi și Dawa Khan Menapal, membri ai PEN Afganistan.
Cu o zi înainte de asasinarea sa în 6 august 2021, Menapal s-a pronunțat împotriva uciderii poetului și colegului său din PEN Afganistan, poetul și istoricul Atefi, considerat vinovat fiindcă educa tinerii Pashtun într-un spirit al toleranței, opus celui războinic umărit de talibani. Ca urmare a exprimării acestui protest, Menapal a fost ucis de oameni necunoscuți după ce a părăsit locul de muncă pentru a participa la rugăciunile de vineri. La scurt timp după atac, purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabiullah Muhajid, și-a revendicat asasinarea.
Fost jurnalist și purtător de cuvânt prezidențial, Menapal lucra ca șef al Centrului de presă și informare al guvernului afgan, unde a încercat să construiască relații între guvern și comunitatea jurnaliștilor din țară. Menapal și-a folosit poziția pentru a promova pluralismul mass-media și pentru a contracara propaganda grupului militant taliban.
După cum PEN International a mai arătat, asasinarea intelectualilor și scriitorilor afgani a avut un efect devastator asupra spațiului civic din Afganistan – și a determinat un adevărat exod în masă al intelectualilor publici. PEN România cere, alături de PEN International, oprirea acestor asasinate. Dacă guvernul taliban vrea într-adevăr să nu fie izolat de către comunitatea internațională, o precondiție fundamentală este să înceteze să mai arate ca o organizație criminală – și, consecutiv, să își asume responsabilitatea inclusiv penală pentru aceste asasinate deja revendicate de el.
PEN România
PEN Romania joins PEN International in calling on the international community and the United Nations Security Council to ask the Taliban to stop the persecution of poets, writers, journalists, and unarmed civilians who are committed to peacefully expressing their opinions about the situation in Afghanistan. The Taliban must also be held legally responsible for the assassination of two writers, Abdullah Atefi and Dawa Khan Menapal, members of PEN Afghanistan.
The day before his assassination on August 6, 2021, Menapal spoke out against the killing of the Afghan poet and PEN colleague, poet and historian Atefi, found guilty of educating the Pashtun youth in a spirit of tolerance opposed to the bellicose one promoted by the Taliban. As a result of his protest, Menapal was killed by unknown individuals after he left work to attend Friday prayers. Shortly after the attack, Taliban spokesman Zabiullah Muhajid claimed responsibility for the assassination.
A former journalist and presidential spokesman, Menapal worked as head of the Afghan government’s Press and Information Center, where he tried to build relations between the government and the journalistic community. Menapal used his position to promote media pluralism and counter the propaganda of the Taliban militant group.
As PEN International has shown, the assassination of Afghan intellectuals and writers had a devastating effect on the civic space in Afghanistan – and led to a real mass exodus of public intellectuals. PEN Romania demands, together with PEN International, the immediate cessation of these assassinations. If the Taliban government wants indeed to avoid being isolated by the international community, a fundamental precondition is to stop looking like a criminal organization – and, consequently, to take criminal responsibility for these assassinations already claimed by it.
