Magda Cârneci și Radu Vancu – Conferință PEN / UBB despre “PEN și tradiția solidarității. Scriitorii turci din închisori”

Joi, 22 aprilie, de la ora 12, Magda Cârneci și Radu Vancu vor susține o conferință cu tema PEN și tradiția solidarității. Scriitorii turci din închisori.

Este a treia conferință realizată în cadrul unui parteneriat între PEN România și Departamentul de Literatură Comparată al Facultății de Litere din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Parteneriatul a fost realizat la inițiativa Ruxandrei Cesereanu. În anterioarele două conferințe, Miruna Vlada a vorbit despre Suprimarea libertății de expresie a scriitoarelor. Patru cazuri contemporane, iar Ruxandra Cesereanu a ținut un open lecture cu tema Armenocid și rezistență. Epopeea lui Franz Werfel.

Ca și anterioarele conferințe PEN România / UBB, și aceasta va fi transmisă live pe pagina de Facebook a PEN România.

Scriitorul turc Ahmet Altan – eliberat în urma unei decizii a CEDO. PEN România cere eliberarea tuturor scriitorilor și jurnaliștilor turci închiși abuziv

Scriitorul turc Ahmet Altan a fost eliberat ieri, după patru ani de închisoare abuzivă, în urma unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului.

PEN România a adresat 11 scrisori de susținere către 11 scriitori și jurnaliști turci, în semn de protest pentru închiderea lor abuzivă de către statul turc.

Ahmet Altan a fost cel dintâi dintre scriitorii căruia i-am adresat public o scrisoare, prin vocea lui Liviu Antonesei.

Eliberarea lui a venit în ziua în care am publicat ultima dintre cele 11 scrisori, cea a Elenei Vlădăreanu.

PEN România cere autorităților turce eliberarea imediată a celor 158 de scriitori, jurnaliști și lucrători turci închiși abuziv. (Preluăm statistica de la Jailed Journalist.)

Ruxandra Cesereanu – Conferință “Armenocid și rezistență – epopeea lui Franz Werfel”

Ne bucurăm să putem anunța deja o a doua conferință co-organizată de PEN România și Departamentul de Literatură Comparată al Facultății de Litere a Universității Babeș-Bolyai.

Săptămâna trecută, Miruna Vlada a vorbit despre Suprimarea libertății de expresie a scriitoarelor.

Săptămâna aceasta, mai exact joi, 15 aprilie, de la ora 18, Ruxandra Cesereanu va susține o conferință (tot în format open lecture) despre Armenocid și rezistență – epopeea lui Franz Werfel.

Ca și conferința anterioară, și aceasta va fi transmisă live pe pagina de Facebook a PEN România.

Miruna Vlada – Conferință cu tema “Suprimarea libertății de expresie a scriitoarelor. Patru cazuri contemporane”

Mâine, joi, 8 aprilie, de la ora 12, Miruna Vlada va susține o conferință cu tema Suprimarea libertății de expresie a scriitoarelor. Patru cazuri contemporane.

Evenimentul este organizat de PEN România în parteneriat cu Departamentul de Literatură Comparată al Facultății de Litere din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj.

Conferința Mirunei Vlada va fi transmisă live pe pagina de Facebook a PEN România.

Open Lecture PEN România la SNSPA: Suprimarea libertății de exprimare a scriitoarelor – din comunism și până azi

Joi, 25 martie începând cu ora 12, Facultatea de Științe Politice SNSPA și PEN România vă invită la o discuție online cu 2 scriitoare contemporane cu o bogată experiență de activism cultural – Magda Cârneci și Miruna Vlada, moderată de Drd. Oana Derviș (SNSPA).

Pe 21 martie a fost Ziua Internațională a Poeziei, iar pe 8 martie Ziua Internațională a Drepturilor Femeii. În jurul acestor zile festive, ne propunem să explorăm critic ce forme a luat suprimarea libertatății de exprimare a scriitoarelor în diferite epoci. Cum au fost restrânse drepturile femeilor la liberă exprimare în comunism? Cum fac față astăzi scriitoarele suprimării drepturilor lor?

Alături de experiențele personale ale celor două scriitoare, în cadrul discuției vom atrage atenția asupra situațiilor concrete semnalate de Pen International – cea mai mare organizație globală care luptă pentru libertatea de exprimare – ale unor scriitoare și activiste încarcerate și ale căror drepturi sunt încălcate precum: Volha Kalackaja (Belarus), Bianca Santana (Brazil), Golrokh Ebrahimi Iraee (Iran), Rahile Dawut, (People’s Republic of China) și Tsitsi Dangarembga (Zimbabwe).

Evenimentul este deschis studenților SNSPA de la orice specializare și celor interesați de subiect. Pentru a participa vă rugăm să confirmați prezența aici:

https://forms.gle/9nuSjXGo639y6E1RA

Vă așteptăm!

Adunarea Generală PEN România 2020

În 26 noiembrie a avut loc prima Adunare Generală online a PEN România.

În cadrul ei, membrii PEN România au votat primirea în organizație a cinci noi membri. În ordine alfabetică, este vorba despre Grațiela Benga, Dan Dănilă, Ligia Keșișian, Alice Valeria Micu, Bogdan Suceavă. Ne bucurăm – și le urăm bun venit alături de noi.

De asemenea, în cadrul Adunării Generale a fost decernat premiul PEN România pentru anul 2020. Juriul (compus din Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Bogdan Ghiu, Mariana Gorczyca, Claudiu Komartin, Miruna Vlada, Radu Vancu) a decis că laureatul premiului PEN România 2020 este Vintilă Mihăilescu, pentru volumul „În căutarea corpului regăsit. O ego-analiză a spitalului” (Polirom, 2019).

Premiul PEN România a fost înființat în 2013. El se acordă anual unei cărți sau serii de cărți – din genurile eseu, memorii, jurnal, roman, interviu, poezie – care exprimă valorile de implicare civică, libertate a cuvântului, promovarea democrației, păstrarea memoriei colective, apărarea drepturilor omului, lupta împotriva cenzurii, solidaritate internațională ș.a. Aceste valori reprezintă emblema și specificul organizației PEN International, din care face parte și PEN România. Premiul se acordă în fiecare an în luna noiembrie. Premiul care a fost acordat anul acesta are în vedere cărți apărute în 2019.

Juriul a ales cartea lui Vintilă Mihăilescu din cele douăsprezece nominalizări rezultate în urma votului preliminar:

Mariana Codruț, „Pulsul nu poate fi minimalist”, Paralela 45;

Dan Coman, „Aceste lucruri care nu se vor schimba niciodată”, Polirom;

Anastasia Gavrilovici, „Industria liniștirii adulților”, Casa de Editură Max Blecher;

Medeea Iancu, „Delacroix este tabu: Amendamentele lirice”, frACTalia;

Florin Iaru, „Jos realitatea!”, Paralela 45;

Vintilă Mihăilescu, „În căutarea corpului regăsit”, Polirom;

Mihaela Miroiu, Maria Bucur, „Nașterea cetățeniei democratice. Femeile și puterea în România modernă”, Humanitas;

Ioana Nicolaie, „Cartea Reghinei”, Humanitas;

Horia-Roman Patapievici, „Anii urii”, Humanitas;

Cezar Paul-Bădescu, „Frica de umbra mea”, Polirom;

Cosmin Perța, „Arșița”, Paralela 45;

Livia Ștefan, „Thanato Hotel”, Casa de Editură Max Blecher.

Premiul PEN România pe anul 2020

Premiul PEN România a fost înființat în 2013. El se acordă anual unei cărți sau serii de cărți – din genurile eseu, memorii, jurnal, roman, interviu, poezie – care exprimă valorile de implicare civică, libertate a cuvântului, promovarea democrației, păstrarea memoriei colective, apărarea drepturilor omului, lupta împotriva cenzurii, solidaritate internațională ș.a. Aceste valori reprezintă emblema și specificul organizației PEN International, din care face parte și PEN România. Premiul se acordă în fiecare an în luna noiembrie.

Premiul ce va fi acordat anul acesta are în vedere cărți apărute în 2019. Juriul (compus din Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Bogdan Ghiu, Mariana Gorczyca, Claudiu Komartin, Miruna Vlada, Radu Vancu) a ales din nu puținele titluri pline de merite publicate în anul precedent douăsprezece din care va fi ales câștigătorul, pe care îl vom anunța și premia peste o lună.

  • Mariana Codruț, „Pulsul nu poate fi minimalist”, Paralela 45;
  • Dan Coman, „Aceste lucruri care nu se vor schimba niciodată”, Polirom;
  • Anastasia Gavrilovici, „Industria liniștirii adulților”, Casa de Editură Max Blecher;
  • Medeea Iancu, „Delacroix este tabu: Amendamentele lirice”, frACTalia;
  • Florin Iaru, „Jos realitatea!”, Paralela 45;
  • Vintilă Mihăilescu, „În căutarea corpului regăsit”, Polirom;
  • Mihaela Miroiu, Maria Bucur, „Nașterea cetățeniei democratice. Femeile și puterea în România modernă”, Humanitas;
  • Ioana Nicolaie, „Cartea Reghinei”, Humanitas;
  • Horia-Roman Patapievici, „Anii urii”, Humanitas;
  • Cezar Paul-Bădescu, „Frica de umbra mea”, Polirom;
  • Cosmin Perța, „Arșița”, Paralela 45;
  • Livia Ștefan, „Thanato Hotel”, Casa de Editură Max Blecher.

PEN România. Premiul pe anul 2019. Noua conducere: structură & misiune

Ca întotdeauna în ultimii ani, cu ocazia târgului de carte Gaudeamus, PEN România a organizat Adunarea sa Generală – ocazie cu care au avut loc două evenimente importante pentru viața comunității noastre:

1. Decernarea Premiului PEN România pe anul 2019;

2. Alegerea noii conduceri a PEN România.

1. PREMIUL PEN ROMÂNIA PE ANUL 2019

Romanul Fontana di Trevi al Gabrielei Adameșteanu este laureatul Premiului PEN România acordat vineri, 22 noiembrie, în cadrul Tîrgului de Carte Gaudeamus.

Premiul PEN România, înființat în 2013, se acordă în fiecare an unui volum apărut în anul precedent, din categoria eseu, memorii, jurnal, roman, interviu, poezie, care – pe lângă calitatea literară superlativă – reprezintă valorile specifice comunității PEN: implicare civică, libertate de expresie, promovarea democrației, păstrarea memoriei colective, apărarea drepturilor omului, lupta împotriva cenzurii, solidaritate internațională ș.a.

Juriul ediției din acest an a fost alcătuit din Magda Cârneci, Bianca Burța-Cernat, Iulian Boldea, Caius Dobrescu și Alex Goldiș – și a selectat dintr-un an editorial foarte bogat o listă de 14 titluri.

Pentru premiul PEN au mai fost nominalizate următoarele cărți: Constantin Abăluță, Mai sincer ca Himalaya. Poeme politice, Casa de Editură Max Blecher, 2018; Gabriela Adameșteanu, Fontana di Trevi, roman, Polirom, 2018; Romulus Bucur, Odeletă societății de consum, poezie, Tracus Arte, 2018; Ruxandra Cesereanu, Scrisoare către un prieten și înapoi către țară, poezie, Paralela 45, 2018; Liliana Corobca, Capătul drumului, roman, Editura Polirom, 2018; Diana Geacăr, Cine locuiește la subsol, proză scurtă, Paralela 45, 2018; Vasile Gogea, 65. Ani și propoieziții, poezie, Editura Școala Ardeleană, 2018; Florina Ilis, Cartea Numerilor, Polirom, 2018; Nora Iuga, Alături cu drumul, poezie, Casa de pariuri literare, 2018; Dan Lungu, Pîlpîiri, roman, Polirom, 2018; Cosmin Perța, Cîntec de leagăn pentru generația mea, poezie, Paralela 45, 2018; Andreea Răsuceanu, O formă de viață necunoscută, roman, Humanitas, 2018; Radu Vancu, Transparența, roman, Humanitas, 2018; Ion Vianu, Între violenţă şi compasiune. Amintirile unui psihiatru, Polirom, 2018.

Pe lângă premiul PEN România, Fontana di Trevi a obținut numeroase alte premii: Premiul AgențiadeCarte.ro pentru Cartea de proză, ediția I, Premiul „Sofia Nădejde” pentru literatură scrisă de femei, ediţia I, Premiul Radio România Cultural, ediţia a XIX-a, Premiul revistei Observator cultural, ediția a XIII-a, Premiul Uniunii Scriitorilor pe anul 2018.

2. NOUA CONDUCERE A PEN ROMÂNIA. STRUCTURĂ & MISIUNE

Cel de-al doilea mandat al doamnei Magda Cârneci, președinte al PEN România între 2011 și 2019 (susținută din 2015 de vicepreședintele Caius Dobrescu), s-a încheiat anul acesta. Pe 22 noiembrie, în urma alegerilor desfășurate în Adunarea Generală, noua conducere PEN România are următoarea structură:

Radu Vancu, președinte; Claudiu Komartin, vicepreședinte; Mariana Gorczyca, secretar general; Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Bogdan Ghiu, Miruna Vlada – membri ai Comitetului de conducere.

Comisia de cenzori este alcătuită din Angela Baciu, Corina Căpățână (expert contabil) și Eugenia Țarălungă.

Gelu Vlașin este responsabil cu acțiunile scriitorilor români din Diaspora.

Misiunea asumată de noua conducere PEN constă în următoarele obiective:

* continuarea și consolidarea tradiției premiului PEN România – y compris acordarea unui număr de premii PEN care să acopere mai multe genuri și mai multe direcții de activism cultural și civic, în conformitate cu valorile PEN;

* sprijinirea, dezvoltarea și aprofundarea discuției despre statutul artistului, începută în scurtul său mandat ministerial de către Vlad Alexandrescu, care credem că poate fi un moment important pentru câteva mii de creatori din toate artele;

* construirea unui statut similar al traducătorului;

* editarea a două antologii (una de poezie, alta de proză), traduse în engleză și difuzate internațional, prin rețelele de organizații la care avem acces;

* un nou site, care să aibă o formă mai modernă și mai dinamică, pentru o mai bună cunoaștere a scriitorilor PEN și a proiectelor organizației;

* susținerea țelurilor prime și esențiale ale organizației: celebrarea literaturii, apărarea drepturilor omului și a libertății de creație, protejarea și susținerea scriitorilor în primejdie din diferite părți ale lumii, solidarizarea cu scriitorii surghiuniți, promovarea drepturilor lingvistice și ale minorităților amenințate socio-cultural.

Le mulțumim Magdei Cârneci și lui Caius Dobrescu pentru tot ceea ce au făcut pentru PEN România în mandatele lor; de asemenea, îi suntem recunoscători Magdei Cârneci pentru sprijinul acordat în continuare PEN România din poziția de membru al Comitetului de conducere.

Vom construi mai departe împreună o voce și mai puternică pentru scriitorii români.

ProEtnica 2019

Cetatea medievală a Sighișoarei, înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO, a găzduit, în perioada 21 – 25 august 2019, pentru al 17-lea an, Festivalul Intercultural ProEtnica, manifestare considerată a fi una dintre cele mai ample din Europa și care își propune conservarea și celebrarea comunităților etnice din România și din alte părți ale continentului nostru.
Au fost prezenți peste 600 de participanți, reprezentanți ai lumii artistice, scriitori, actori, dansatori, meșteșugari, oameni politici, jurnaliști. Invitat de onoare, Maia Morgenstern; invitat special, minoritatea sorbilor din Germania, care, la fel ca bascii sau bretonii, nu dispun de o țară-mamă.

Ca element de noutate, în acest an, a fost prezența în program a unui Salon literar, organizat cu sprijinul PEN România, organizație care înscrie printre preocupările sale drepturile la libera exprimare și manifestare artistică, precum și drepturile lingvistice ale comunităților mici într-o lume a globalizării.

De altminteri, tema centrală a Congresului PEN International care se va desfășura la Manila, la începutul lunii octombrie, este: Speaking in Tongues: Literary Freedom and Indigenous Languages;
PEN România a avut doi reprezentanți transilvani în cadrul Salonului literar: Mariana Gorczyca, din Sighișoara, și Peter Demeny, din Tg.Mureș; alături de Beatrice Ungar, Ionela Mihai și Dr. Nicolae Teșculă, Mariana Gorczyca și-a prezentat cartea Dincoace și dincolo de tunel.1945, un roman despre deportarea sașilor în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică; evenimentul a avut loc în 23 August, declarată de Parlamentul European ca Ziua Comemorării Victimelor Nazismului și Comunismului; în 24 august, Peter Demeny a vorbit celor prezenți despre maeștrii săi literari, despre conexiunile dintre literatura maghiară și română, despre stereotipii în inter relaționarea etnică în Transilvania.

Conferința PEN International, Bled, Slovenia, 2019

Despre imaginație, realitate, tineri și literatură

… a fost vorba la ediția cu numărul 51 a Conferinței Internaționale PEN care se desfășoară anual, la Bled, o stațiune montană din Alpii sloveni, așezată pe malul lacului cu același nume.

Programul a fost unul dens, incluzînd mese rotunde, dezbateri, ședințe de lucru ale comitetelor PEN International. În cifre și statistici, au fost 68 de scriitori, reprezentanți ai unui număr de 31 de centre PEN de pe patru continente, delegația cea mai numeroasă fiind cea a țării-gazdă, respectiv cea a Franței. Cei opt scriitori francezi prezenți în acest an la Bled și-au susținut președintele PEN din țara lor în demersul acestuia de a candida la alegerile pentru funcția de președinte al Comitetului pentru Pace din cadrul structurilor departamentale ale PEN International. Așa se face că, începînd de miercuri, 3 aprilie, noul președinte este Emmanuel Pierrat, editor, eseist, avocat, specialist în dreptul proprietății intelectuale, secretar general al Muzeului „Yves Saint Laurent“ din Paris, prezentat şi tradus în paginile revistei Observator cultural în octombrie 2018 (nr. 943). Continue reading