Întâlnirea găzduită online de PEN International pe data de 2 aprilie 2025 a avut drept scop principal prezentarea modificărilor realizate în actul constitutiv al organizației internaționale, documentul aflat în lucru urmând a fi trimis spre consultare tuturor centrelor PEN la jumătatea lunii mai.
Au fost prezenți membri ai conducerii PEN Internațional: Burhan Sönmez (președintele PEN International), Arne Svingen (secretar), Eric Lax (trezorier), Tanja Tuma (vicepreședinte al boardului PEN), precum și membri ai centrelor PEN.
Au participat 36 de reprezentanți din diverse centre PEN.
Documentele finale urmează a fi votate în cadrul congresului internațional din septembrie 2025. Ele vor fi transmise cu șase săptămâni înainte centrelor PEN, pentru a fi consultate și amendate, acolo unde este cazul. Documentele sunt supuse unei atente expertize unei firme de avocatură din Marea Britanie.
Printre aspectele urmând a fi supuse modificărilor se numără:
– utilizarea terminologiei de „asociație caritabilă” (charitable association), chiar dacă, legal, PEN continuă să funcționeze cu statutul de „companie” (company). Membrii acestei asociații sunt centrele PEN care, în spațiul britanic, trebuie să aibă personalitate juridică;
– modul de votare și de conducere al asociației; în acest sens, se prevede o anume flexibilizare a modului în care vor putea fi direcționate finanțele, atunci când situații urgente se impun.
– s-a discutat propunerea a doi secretari ai asociației: unul care să se ocupe de problemele administrative, de audit; iar celălalt de comunicarea cu finanțatorii, care este foarte importantă.
– extinderea listei celor care pot deveni membri PEN, de la scriitori, editori, traducători, la jurnaliști, artiști sau orice persoane interesate de literatură sau libertatea de expresie. Burhan Sönmez a menționat, în acest sens, rolul notabil al cititorului în promovarea lecturii și a libertății de expresie;
– în ceea ce privește constituțiile centrelor, s-a discutat faptul că acestea trebuie să le supună secretariatului internațional, pentru a fi aprobate de board.
– board-ul poate de asemenea recomanda crearea unor noi comitete, dacă acestea se dovedesc a fi de importanță (exemplu: Young Writers Committee)
– situații în care se poate suspenda/pierde calitatea de membru PEN.
etc.
A existat o sesiune de întrebări care au vizat clarificarea aspectelor prezentate de mai sus, precum și necesitatea ca documentele să fie prezentate în mai multe limbi, pentru o înțelegere adecvată a termenilor. Au intervenit Angela Christofidou, care a cerut specificarea mai clară a posibilelor motive ale excluderii din PEN. Zoe Rodriguez a insistat pe necesitatea unei anume flexibilități în formulări, având în vedere impredictibilitatea evenimentelor. Giacomo Cominicini a ridicat problema autonomiei centrelor, având în vedere faptul că ele trebuie să-și supună constituțiile board-ului, însă Arne Svingen a subliniat că este vorba despre transfer de expertiză și colaborare, nicidecum despre centralizare. Philippe Pujan a ridicat obiecții de principiu legate de considerarea noilor membri în funcție de calitatea lor de a fi susținători ai libertății de expresie. Burhan Sönmez a replicat că PEN s-a schimbat radical în ultimii 100 de ani. Dacă la început era vorba despre un club, acum este vorba despre o organizație care militează extins pentru libertatea de expresie, în toate sensurile sale.
Burhan Sönmez a subliniat de asemenea că grija PEN este în primul rând de a trata fiecare centru unitar în ansamblul său, că scopul PEN nu este de a exclude membri în orice condiții, ci doar în condițiile în care este vorba despre încălcări flagrante ale politicilor PEN, respectiv „flagrant neconforme cu politicile” PEN. (blatantly inconsistent with the policies).
(sinteză realizată de Laura T. Ilea și Florin Balotescu)