Pen România 2018 s-a reunit la Sighișoara

Desfășurată în perioada 31 mai-2 iunie în atmosfera de burg primitor a Sighișoarei, întîlnirea PEN Club România din anul 2018 a avut drept (supra)temă „Literatura în timpurile propagandei“, un proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Nu-i vorbă, propaganda e valabilă pentru toate (ano)timpurile istoriei moderne, dar în ultima vreme capătă, parcă, noi valențe. La Sighişoara, a fost instituit şi Premiul Doina Cornea, pe care PEN România l-a acordat lui Dorin Tudoran. Prima zi a fost deschisă prin lansarea unei cărți pentru copii (Ana Hood) a scriitorului german Jurgen Jankofsky, trezorier al PEN Zentrum (Germania). Acesta s‑a întîlnit cu mai mulți elevi de gimnaziu – publicul-țintă – într-o atmosferă foarte plăcută, stimulată din plin de invitat (un om foarte cald și simpatic, în paranteză fie spus). A urmat un tur al Cetății, organizat cu sprijinul Forumului Demo­crat German, și o dezbatere cu titlul Cît de „polițist“ e romanul polițist? (despre narațiunile crime și identitatea europeană) avîndu-i ca protagoniști pe Caius Dobrescu și Adrian Lăcătuș. Punctul de reper al dezbaterii a fost, de fapt, seria de etnothriller-uri a celui dintîi (descrisă prin incitant-experimentalul Crimă în Ținutul Secuiesc) și implicațiile ei privitoare la problemele istoriei recente și la tensiunile identitare.

A doua zi a manifestărilor l-a avut, din nou, ca protagonist pe Jurgen Jankovsky. Moderată de Magda Cârneci (președinta PEN România) și de Caius Dobrescu, întîlnirea le-a oferit membrilor PEN din România – cei prezenți, evident – posibilitatea de a afla de la invitat amănunte despre structura și rolul PEN-ul german. Schimbul de experiență a fost instructiv. Am aflat, printre altele, amănunte relevante de­spre felul în care conflictele politice interne din Germania actuală (marcată de ascensiunea dreptei populiste) se repercutează și la nivelul organizațiilor scriitorilor sau despre media de vîrstă sensibil mai ridicată a PEN-ului german față de cel român (de care scriitorii tineri, ina­derenți la Uniunea Scriitorilor, se simt mult mai atrași). A urmat (la sala de conferințe a hotelului Central Park, unde se desfășurase și dezbaterea din ziua precedentă) o întîlnire cu tema „Observator cultural – cît de greu supraviețuieș­te o revistă cu adevărat independentă“, în care Carmen Mușat (redactorul-șef al publicației), alături de Bianca Burța-Cernat și de subsemnatul, au prezentat revista Observator cultural, istoria, identitatea, proiectele, mizele sale și dificultățile cu care se confruntă într-un climat economic mai degrabă indiferent față de cultură. Prilej pentru o discuție – din păcate, prea scurtă pentru cîte ar fi fost de spus – despre mediul intelectual și spațiul public autohton. Prezența în sală a mai multor elevi de la liceele sighișorene a oferit ocazia unei prezentări a proiectului „Observator Lyceum“ (un rol important în stimularea publicului licean din oraș l‑a avut scriitoarea și profesoara Mariana Gorczyca, a cărei implicare a imprimat manifestărilor un dinamism particular). După-amiaza a fost rezervată, la Sala Sander din cetatea Sighișoarei, unor prezentări (din nou, cu public tînăr) ale cărților cu tematică PEN – eseuri sau/și romane: Fugarii. Evadări din închisori și lagăre în secolul XX (Polirom) de Ruxandra Cesereanu – cîștigător al celui mai recent premiu PEN –, Disco Titanic de Radu Pavel Gheo (Polirom), Generația  ‘27 între Holocaust și Gulag. Mircea Eliade și Klaus Mann despre generația tînără (Polirom) de Marta Petreu, Neliniști vechi și noi de Andrei Pleșu (Humanitas), Sexualitate și societate: istorie, religie și literatură (Polirom) de Andrei Oișteanu, Inocenții (Humanitas) de Ioana Pârvulescu, Ocolul Mării Negre în 90 de zile. Șapte țări, opt granițe… (Humanitas) de Sabina Fati. A urmat, după o laudatio rostită cu verva obiș­nuită de Caius Dobrescu, o intervenție extinsă – vie, intens-confesivă – a Ruxandrei Cesereanu despre cartea sa premiată, despre geneza și implicațiile întregului proiect editorial pe care l-a dedicat, în ultimele decenii, recuperării memoriei victimare; autoarea a performat, la finalul intervenției, un poem politic („patriotic“ de factură polemică) aflat în curs de publicare. Ziua „de lucru“ (în care elevii au avut o pondere aparte) s-a încheiat de fapt… seara, cu ședința de Comitet Director PEN România.

Unul dintre momentele de vîrf ale întîlnirii l-a constituit, în dimineața zilei de sîmbătă, dezbaterea cu tema „Prezența scriitoarelor în programele școlare și absența lor din programa de Bacalaureat“. Nu a fost în primul rînd un prilej de expunere a unor „deconstrucții“ feministe ale canonului didactic „masculinist“ autohton (deși unele intervenții în acest sens n-au lipsit), ci al unor evaluări mai complexe ale sistemului de învățămînt autohton, cu impasurile și disfuncționalitățile sale, în cadrul cărora absența autoarelor din programă constituie mai degrabă o excrescență. Una, ce-i drept, simptomatică. Propunerile constructive nu au lipsit. Ar mai fi de menționat pertinența intervențiilor formulate de profesorii de liceu și de elevii prezenți. În final, s-a ajuns (aproape de la sine) la ideea că se impune o campanie susținută în favoarea introducerii Hortensiei Papadat-Bengescu pe „lista scurtă“ a autorilor obligatorii din programa de la bacalauretul de limba și literatura română. Fiind vorba de o scriitoare unanim validată în canonul critic, nici măcar nu se poate pune, în acest caz, problema unei „forțări“ a literarului din rațiuni de discriminare poziivă, iar pseudoargumentul „dificultății“ sale, de natură să-i „inhibe“ pe liceeni sau să „complice“ strategiile didactice, a fost considerat (pe drept cuvînt) neserios și nesustenabil. Nu pot decît să regret faptul că discuțiile n-au fost înregistrate și (eventual) postate pe youtube. Ultima „rundă“, moderată de Mariana Gorczyca, l-a avut în prim-plan pe Bogdan Ghiu, într-o dezbatere incitantă despre „traducători și rolul lor într-un secol în care totul trebuie tradus“.

La întîlnirea PEN 2018 au participat – nu toți pe durata tuturor celor trei zile, dar în func­ție de timpul și posibilitățile fiecăruia – Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Daniela Ciucan, Caius Dobrescu, Carmen Dușmănescu, Bogdan Ghiu, Mariana Gorczyca, Adrian Lăcătuș, Carmen Mușat, Marioara Novac, Bogdan Rațiu, Andrei C. Șerban, Radu Vancu, Dragoș Varga, Miruna Vlada, Bianca Burța-Cernat, Paul Cernat (o absență din motive obiective: Jan Cornelius, căruia îi dorim sănătate și refacere grabnică).

 

Dorin Tudoran a primit Premiul „Doina Cornea“

Sîmbătă, 2 iunie 2018, la finalul întîlnirii de trei zile cu tema „Literatura în timpurile propagandei“ organizată la Sighișoara, PEN România i-a acordat Premiul „Doina Cornea“ (acum înfiinţat) scriitorului și disidentului Dorin Tudoran. Aflat departe de România, acesta a declarat: „Ideea instituirii unui Premiu Doina Cornea este excelentă. Chiar și de la distanţă se vede limpede că România se află, din nou, într-o zodie în care este mare nevoie de (re)activarea unui spirit «Doina Cornea».[…] Am scris cîndva că, din nefericire, premiile mai mult despart oamenii decît îi aduc împreună. […] Dar cum aș putea refuza un premiu care poartă numele doamnei Doina Cornea? Cine m-ar putea înţelege? Cum ar putea? De ce ar trebui să o facă? Așadar, îmi asum, alături de voi, care v-aţi gîndit la mine, riscul de a stîrni potenţiale nemulţumiri printre cei care se vor considera nedreptăţiţi că premiul o ia spre mine. Îl accept cu speranţa că dna Cornea ar fi considerat că îl merit, dacă premiul ar fi fost instituit pe vremea cînd era încă în viaţă această conștiinţă excepţională. Celor care au ales numele meu – mul ţumiri. […] În ceea ce privește valoarea financiară a premiului, vă rog să folosiţi acești bani cum găsiţi mai bine de cuviinţă. Poate îi oferiţi, ca un semn de încurajare a Simţului Civic, unuia dintre cei mai tineri exponenţi/uneia dintre cele mai tinere exponente a acestei virtuţi de care Cetatea are foarte mare nevoie“.