Congresul Pen International de la Cracovia, 2-5 septembrie

Cel de-al nouăzeci și unulea congres Pen International a avut loc în acest an la Cracovia, între 2-5 septembrie 2025. Pen Club România a fost reprezentat de către mine, ca președintă Pen România în exercițiu, și de scriitoarea Magda Cârneci (președintă Pen România între 2011-2019). Călătoria noastră la Cracovia a fost sprijinită financiar de Institutul Cultural Român din București. Pentru mine a fost primul congres Pen International la care am participat, foarte bogat în evenimente, dezbateri și reacții civice, așa cum a fost gândit de Pen Polonia (care a avut o echipă performantă). Întâlnirea de la Cracovia a avut ca generic Freedom of Words, Words of Free (Libertatea cuvintelor, cuvintele celor liberi). În discursul său introductiv, președintele Pen Internațional, Burhan Sonmez, a sintetizat contextul tensionat actual global, exemplificând prin Ucraina, Gaza, Kurdistan ori Myanmar. Tot el a propus ca scriitoarea poloneză, Olga Tokarciuk, premiată cu Nobel în 2018, să devină vicepreședintă Pen International, iar propunerea sa a fost validată de comunitatea Pen prezentă la congres. De asemenea, Sonmez și-a propus, la Cracovia, să modernizeze la nivel de legalitate Pen International, printr-o serie de amendamente, rezoluții și principii adaptate la contextul actual și la terminologia în domeniul juridic.

A urmat o rememorare a scriitorilor dispăruți în 2025 (în cazul românesc, au fost menționați doi scriitori pieriți – Gabriela Melinescu și Constantin Abăluță), apoi au fost susținute rapoartele (dările de seamă) membrilor Comitetului Director Pen International. Un punct cheie l-a constituit propunerea unor rezoluții care modifică anumite chestiuni terminologice și administrative din statutul Pen International. Câteva exemple: termenul companie să fie înlocuit cu acela de asociație caritabilă; denumirea International P.E.N. să fie modificată în Pen International; lista categoriilor de membru Pen să fie lărgită (reprezentarea să nu fie doar prin scriitori, traducători, editori, ci și prin aceea de publiciști, jurnaliști și alte categorii interesate de literatură și de libertatea expresiei); obligația Centrelor Pen de a exclude membri al căror comportament este inadecvat și nu rimează cu politicile Pen International; obligația noilor Centre de a-și supune statutul aprobării Comitetului Director Pen International, înainte ca respectivele Centre să fie acreditate.

 Pen International are actualmente 128 de centre, dar unele dintre acestea nu au activitate sau sunt necontactabile. De aceea, Comitetul Director a propus suspendarea unor centre Pen (Kenya, Senegal), dispariția unor centre Pen (Egipt, de exemplu) și adormirea unor centre care nu au avut activitate și sunt disfuncționale (India, Cuba, Italia, St. Petersburg, Galicia și altele). Aceste propuneri au suscitat discuții, la fel ca rezoluțiile comitetelor propuse de Pen International, cele mai discutate fiind rezoluția despre climă (natură) și cea despre gender-transgender-LGBT. În acest sens, cel mai discutat a fost cazul S.U.A. unde, sub actuala administrație Trump, sunt încălcate drepturile omului în chestiunea LGBT.

Au fost emoționante momentele Empty Chair/ Scriitori absenți și încarcerați (dedicate unor scriitori încarcerați din pricina literaturii lor și a atitudinii lor civice), cele mai sensibile fiind acelea dedicate filipinezei Amanda Chanis, încarcerată împreună cu bebelușul ei, precum și cel al lui Maksim Zmak din Belarus (încarcerat de regimul Lukașenko, în 2020), al cărui caz a fost prezentat în 4 septembrie, în plenul congresului, chiar de către sora lui Irina.

Magda Cârneci și cu mine am participat cu intervenții la diferite dezbateri ale congresului. Magda a intervenit de mai multe ori în cadrul Comitetului Pen International pentru femei, iar eu am intervenit în dezbaterile Literature knows no frontiere, Pen in the age of anxiety și The Fredom to Publish: Resistance. Risk and Radical Imagination. Amândouă am fost implicate în discuția Ukraine Action Group, care l-a avut în centru pe Volodymyr Yermolenko (președintele Pen Ucraina) pe care l-am invitat la o conferință zoom pentru comunitatea Pen România (probabil în ianuarie 2026), pe tema Literatura ca supraviețuire în Ucraina. Alături de noi, din România a participat și Delia Grigore, care predă limbă romani la universitatea bucureșteană; scopul ei a fost să înainteze către Pen International o propunere de înființare a unui Pen Romani, care să adune membri de pe tot globul. Propunerea a fost primită și va fi supusă atenției Comitetului Director Pen International pentru anul viitor, la următorul congres care se va desfășura integral online.

Congresul de la Cracovia a fost organizat cu rigoare, gazdele poloneze au fost impecabile, așa încât se cuvine să menționez numele principalilor actanți: Magda Heydel (secretară), Justyna Chechowska, Anna Piotrowska, Marek Radziwon (președinte), Henryk Wosniakowski (vicepreședinte), Pavel Bem. Din partea Pen International, au fost de mare ajutor Romana Cacchioli, Sabrina Bravi și Pavlo Bylik, fără de care multe lucruri s-ar fi încurcat și nedescurcat.

O sinteză și totodată o analiză ideatică a multelor dezbateri care au avut loc în cadrul congresului va fi publicată în revista Observator Cultural, în numărul din 17 septembrie.

Ruxandra Cesereanu